Companii

Culmea estimărilor macroeconomice: De unde nu erau bani, acum guvernul Ponta a găsit 8,45 miliarde de lei venituri suplimentare la buget care să compenseze reducerea CAS de 4,8 miliarde de lei !

Culmea estimărilor macroeconomice: De unde nu erau bani,...

Autor: Sorin Pâslaru, Iulian Anghel

22.07.2014, 20:28 1198

Premierul Victor Ponta a prezentat în această seară la Palatul Victoria starea economiei la doi ani şi jumătate de la preluarea mandatului, prilej cu care a adus argumente bugetare pentru reducerea CAS cu cinci puncte procentuale.

Elementul cheie al prezentării este o pagină din PowerPoint prin care se menţionează cu „cifre”, aşa cum i-a cerut preşedintele Traian Băsescu, sursele de acoperire a „costului reducerii CAS”. Astfel, se menţionează că măsura de reducere a CAS cu 5 puncte va lăsa 4,8 miliarde de lei anual la dispoziţia firmelor private, deci va diminua veniturile bugetare cu o sumă echivalentă.

În compensaţie, premierul menţionează „cu cifre” patru surse de acoperire a deficitului creat: 1,3 mld. lei în plus din crearea de noi locuri de muncă, 1,25 mld. lei din TVA ca urmare a investiţiilor prin efect de multiplicare, 4 miliarde de lei dacă se recuperează măcar 10% din datoriile firmelor aflate în insolvenţă şi 1,9 miliarde de lei din reducerea cu 10% a evaziunii fiscale estimată la CAS. Adunate, toate aceste posibile surse dau în total 8,45 miliarde de lei, adică aproape dublu faţă de cât ar avea nevoie!

În condiţiile în care atât Consiliul Fiscal cât şi FMI şi Comisia Europeană au arătat că anul viitor va fi foarte dificil ca guvernul să se încadreze într-un deficit bugetar mai mic decât anul acesta chiar şi fără reducerea CAS, datele aruncate cu atâta largheţe în prezentarea premierului arată că studiile din spatele lor pot fi puse sub semnul întrebării, cifrele fiind mai mult sau mai puţin scoase "din burtă".

Astfel, este foarte improbabil ca Fiscul să recupereze 10% din datoriile firmelor aflate în insolvenţă, în condiţiile în care rata de ieşire din insolvenţă este doar de 1,2%, în faliment se recuperează maxim 7%, iar banii se împart şi cu ceilalţi creditori precum băncile sau salariaţii.

De asemenea, reducerea cu 10% a evaziunii fiscale la CAS este la fel de improbabilă, în condiţiile în care aceasta a crescut în ultimii ani în loc să scadă, iar Inspecţia Muncii nu a reuşit într-un an de zile (2013) să scoată la iveală decât 15.700 de angajaţi la negru, faţă de cei  1,5 milioane de angajaţi la negru pe care îi numără Consiliul Fiscal. Deci estimarea scăderii muncii la negru este supralicitată la 10% faţă de realitatea care arată că doar 1% din angajaţii la negru au fost depistaţi.

Dar pentru premier, reducerea CAS este o decizie de politică economică, iar momentul ales este unul pozitiv pentru economie, este un moment în care premierul afirmă că putem transforma creşterea economică din ultimii ani în dezvoltare economică prin crearea de locuri de muncă.

Premierul a adus şi 12 argumente pentru scăderea CAS - între care o creştere economică de 3,9% în T1 2014 şi una de 3,5% în 2013, un deficit bugetar de 2,3% din PIB în 2013 şi 2,2% în 2014, o datorie publică redusă, un risc de default redus (dovadă CSD-urile aflate la minime istorice), costuri de finanţare la dobânzi de 2% comparativ cu 10% în vremea guvernelor trecute, o creştere puternică, de 10,7% a producţiei industriale în T1 2014, exporturi record (plus 10% în 2013), creşterea investiţiilor străine şi o absorbţie bună a fondurilor UE.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO