Cultura de hamei s-a diminuat de nouă ori în perioada 1990-2018, de la 2.300 de hectare până la 250 de hectare, iar fermierii susţin că principala cauză este deteriorarea infrastructurii necesare dezvoltării acestei plante, produsă din neglijenţa statului sau din lipsa de strategie a proprietarilor pe mâinile cărora au ajuns construcţiile după privatizare.
Reînfiinţarea culturii ar costa prea mult, precizează agricultorii, iar despre extindere nu poate fi vorba, pentru că legislaţia le pune piedici.
„Am fost atât de nepricepuţi încât o moştenire valoroasă a epocii comuniste am distrus-o în perioada 1998-2005. Toate fermele de stat construite pe vremea lui Ceauşescu, bine gândite din punctul de vedere al amplasării, au început să se decline din cauza unui management defectuos. Tot în acei ani s-a decis privatizarea fermelor de hamei fără condiţionarea păstrării domeniului de activitate, ceea ce a dus practic la vânzarea construcţiilor de beton realizate pentru creşterea hameiului. Acum mai avem 10% din ce aveam înainte“, spune Akos Daniel Mora, manager general la compania Moragroind din Târgu-Mureş.
El spune că statul nu-şi permite să finanţeze reînfiinţarea culturii de hamei, pentru că presupune investiţii de milioane de euro. Un hectar de hamei costră 25.000 de euro.
