În plină secetă, care a dus la înjumătăţirea producţiei de energie hidro, Hidroelectrica, firma care livrează cel mai ieftin curent electric din România, cere Camerei de Comerţ şi Industrie (CCIR), pe baza unor documente justificative, avize de forţă majoră pentru toate cele 41 de contracte directe de vânzare a energiei.
Preşedintele CCIR este Mihail Vlasov, unul dintre cei mai cunoscuţi oameni de afaceri dinIaşi.
CCIR dă aceste avize, iar din acel moment, 27 septembrie, Hidroelectrica activează clauza de forţă majoră din contracte şi taie livrările de curent ieftin către toate companiile cu care lucra.
Fără activarea acestei clauze, Hidroelectrica era obligată să-şi îndeplinească obligaţiile contractuale, fiind astfel condamnată la pierderi majore din cauza scăderii producţiei de energie.
De cealaltă parte, abonaţii Hidroelectrica la energia ieftină se află într-o situaţie extrem de neplăcută, pentru că la rândul lor au contracte de onorat şi nu se mai pot baza pe priza cuplată la Hidroelectrica. Mai mulţi se întorc spre CCIR şi cer anularea avizelor.
Doar unul singur reuşeşte: Energy Holding, consiliat de avocaţii de la Ţuca Zbârcea & Asociaţii. Cum?
Energy Holding, al doilea client după Alro
Energy Holding, firmă pusă pe picioare de Bogdan Buzăianu, finul fostului ministru al industriilor Dan Ioan Popescu, este poate cel mai cunoscut business din negoţul cu energie electrică, fiind încă de la începutul anilor 2000 un client fidel al energiei ieftine produse de Hidroelectrica.
Potrivit datelor Fondului Proprietatea, anul trecut Energy Holding a cumpărat peste 13% din întreaga producţie hidro.Acesta este al doilea cel mai mare contract pe care Hidroelectrica îl are după Alro, cel mai mare consumator de energie din România.Preţul la care Energy Holding lua energia pură era de 119,9 lei pe MWh.Ultima tranzacţie de pe bursa de energie OPCOM, pe platforma contractelor bilaterale, s-a încheiat la un preţ de 224,9 lei pe MWh.
Pusă într-o astfel de situaţie, Energy Holding alături de alţi clienţi ai Hidroelectrica se întorc împotriva avizelor date de CCIR, Energy Holding fiind singura care a şi obţinut anularea acestuia.În acest demers, Energy Holding a fost consiliată de Ţuca Zbârcea & Asociaţii, cea mai mare casă de avocatură din România în funcţie de cifra de afaceri.
Reprezentanţii Energy Holding nu au oferit o poziţie oficială pe acest subiect până la închiderea ediţiei.
Clubul "băieţilor deştepţi" nemulţumiţi
Miza este uriaşă. Fără activarea clauzei de forţă majoră, Hidroelectrica poate ajunge la pierderi de zeci de milioane de euro, la fel ca în 2003, când pe timp de secetă compania a continuat să vândă energie pe contracte directe ajungând la pierderi de 100 mil. euro.
Cu activarea acestei clauze, pierderile se mută pe partea clienţilor care nu au altă sursă de energie ieftină, dar au contracte de îndeplinit.
"Solicitarea a venit de la reprezentantul legal al Energy Holding şi anume Societatea de Avocaţi Ţuca Zbârcea & Asociaţii, în numele şi pentru clientul său", a declarat Liliana Ştefănescu, şefa cancelariei CCIR.
În afară de Energy Holding şi alte companii care cumpără energie de la Hidroelectrica au dorit anularea avizelor de forţă majoră.
"Şi-au motivat solicitările în baza legii, din punctul lor de vedere, Elsid, Electrocarbon, Alpiq RomEnergie, Romindustries (Alpiq), Aerostar şi Camera de Comerţ şi Industrie Bacău", a mai spus Liliana Ştefănescu.
CCIR: Nu ne interesează subiectul
Avizul de forţă majoră al Energy Holding este anulat în urma solicitării făcute de companie, restul sunt menţinute, deşi aceeaşi mână de oameni ai CCIR au semnat documentele pentru toate companiile.
"Aceste răspunsuri sunt ultimele pe care le primiţi din considerente de respect faţă de presă. Nu am nici timpul material necesar de a purta o anume corespondenţă, nici intenţia de a vă deveni «sursă» şi nici nu ne interesează subiectul", a răspuns şefa cancelariei CCIR la un set de întrebări trimise de ZF.
Potrivit Lilianei Ştefănescu avizele de forţă majoră au fost semnate de consilierii juridici care aveau obligaţia să întocmească documentul şi să-i avizeze legalitatea.
"Documentul devenea opozabil erga omnes (împotriva tuturor - n.red.) şi angaja răspunderea Camerei de Comerţ şi Industrie a României dacă ar fi fost semnat de preşedintele ales al CCIR, singurul abilitat conform legii şi statutului", a explicat reprezentanta CCIR.
O semnătură lipsă a dus la anularea avizului
Cum această semnătură lipsea, Energy Holding, alături de avocaţii de la Ţuca Zbârcea & Asociaţii, obţine din partea Biroului de Conducere al CCIR, cu unanimitate de voturi, anularea avizului de existenţă a cazului de forţă majoră, documentul fiind lovit de nulitate absolută.
"Pentru a hotărî astfel, Biroul de Conducere a avut în vedere că avizul nu este semnat de preşedintele Camerei Naţionale, reprezentantul Camerei de Comerţ şi Industrie a României care o angajează în raport cu terţii conform dispoziţiilor Legii 335/2007 modificată şi completată şi dispoziţiilor statului", se arată în rezoluţia dată pe avizul Energy Holding.
Astfel, "observând existenţa impedimentului imperativ de legalitate al emiterii unui act fără semnătura preşedintelui Camerei Naţionale şi fără a fi însuşit ulterior printr-o dispoziţie a preşedintelui, actul supus analizei (avizul de forţă majoră - n.red.) este lovit de nulitate absolută ca fiind eliberat de persoane ce nu deţin calitatea legală/împuternicire punctuală pentru a elibera acte către terţi care angajează Camera Naţională", se mai arată în rezoluţia primită de Energy Holding.
Celelalte companii care au cerut şi ele anularea avizelor de forţă majoră nu au avut acelaşi succes pentru simplul motiv că au atacat aceste avize în temeiul Legii 554/2004, Legea contenciosului administrativ, care nu guvernează activitatea Camerei Naţionale.
Alţii au avut mai puţin noroc
Astfel, folosindu-se de o portiţă oferită de lege, Energy Holding a obţinut anularea acestui aviz, iar ceilalţi nu.
"Consilierii juridici semnatari ai avizelor emise nelegal vor fi sancţionaţi conform regulamentului de organizare şi funcţionare al Camerei de Comerţ şi Industrie a României prin dispoziţia preşedintelui Camerei Naţionale", se mai arată în documentul transmis către Energy Holding.
Văzută într-o astfel de situaţie, Hidroelectrica a depus o plângere prealabilă împotriva rezoluţiei Biroului de Conducere al CCIR, precum şi o cerere de suspendare a executării rezoluţiei la Curtea de Apel de pe lângă Tribunalul Bucureşti.
"Nerecunoaşterea situaţiei de forţă majoră este de natură a aduce grave prejudicii patrimoniale pentru Hidroelectrica, care este o societate cu capital majoritar de stat şi prin aceasta de a aduce atingere intereselor publice ale statului român", au precizat reprezentanţii Hidroelectrica.
Deranj mare cu forţa majoră
"Numai pentru un contract s-a decis anularea avizului, restul cererilor au fost respinse. Este o abatere nemaiîntâlnită şi nu putem decât să constatăm deranjul pe care activarea clauzei de forţă majoră l-a determinat. Noi nu avem nicio teamă, situaţia se va rezolva şi noi suntem dispuşi până la depunerea unei plângeri penale împotriva preşedintelui CCIR", a spus Constantin Trihenea, directorul general al Hidroelectrica.
La rândul lor, alţi reprezentanţi din Hidroelectrica au declarat că ceea ce s-a întâmplat este o nebunie.
"Este problema lor internă cum avizează documentele, nu a noastră. Este o nebunie să faci aşa ceva în plină secetă, o dovadă de inconştienţă crasă. Procedura internă a CCIR, cine semnează, cine nu, nu este treaba noastră. Anularea acestor avize o dă Curtea, nu CCIR. Ceea ce a făcut Energy Holding a fost să atace procedura, nu existenţa forţei majore. Câtă vreme este secetă, clauzele de forţă majoră se vor men ţine şi vor fi aplicate pe toate contractele", spune Mihai David, fostul director general al Hidroelectrica, actual membru al consiliului de administraţie al companiei.
Practic, cu toate că a obţinut anularea avizului, clauzele de forţă majoră se aplică în continuare şi pentru contractul cu Energy Holding, spun reprezentanţii Hidroelectrica.
Scandalul iscat între CCIR şi Hidroelectrica aminteşte de anul 2003, când într-una dintre cele mai severe secete care au afectat România, compania nu ia decizia activării clauzei de forţă majoră, onorându-şi şi chiar depăşindu-şi contractele cu preţul unor pierderi de 100 de milioane de euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
