În România, cultivarea plantelor modificate genetic a devenit o raritate odată cu integrarea în Uniunea Europeană. Asta nu înseamnă însă că nu le consumăm indirect, în condiţiile în care animalele din fermele din România sunt hrănite cu furaje modificate genetic produse de americani, brazilieni sau canadieni. Astfel, laptele, iaurtul, brânza, ouăle şi produsele din carne pe care le consumăm zilnic provin, cel mai probabil, de la animale hrănite cu furaje modificate genetic. Care sunt riscurile pentru sănănate, dar şi ce impact ar avea asupra economiei româneşti reluarea cultivării plantelor modificate genetic la scară largă.
O parte importantă a furajelor existente la nivel mondial provin din plante modificate genetic, cunoscute şi sub denumirea de transgenice. În Europa ajung anual circa 30 de milioane de tone de hrană, în principal şrot de soia şi boabe de soia modificată genetic, care sunt introduse în alimentaţia animalelor din ferme.
Practic, mare parte din soia, porumbul sau rapiţa de pe piaţa UE sunt importate din Statele Unite ale Americii, Argentina, Brazilia şi din Canada.
Citiţi articolul integral pe www.gandul.info
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
