Companii

Cum poate fi schimbat sistemul fiscal astfel încât să ajute România să avanseze în topurile competitivităţii

În topul competitivităţii pregătit anual de Fo­rumul Economic Mon­dial fiscalitatea apare în mai multe arii ale rapor­tului, cum ar fi: plăţi anuale de taxe (locul 60 pentru Ro­mâ­nia), efectul taxării asupra facilitării inves­ti­ţiilor (locul 128), cota totală de im­pozit ca procent din profit (locul 91) sau efectul taxării asupra facilitării muncii (locul 140).

În topul competitivităţii pregătit anual de Fo­rumul Economic Mon­dial fiscalitatea apare în mai multe arii ale rapor­tului, cum ar fi: plăţi anuale de taxe (locul 60 pentru Ro­mâ­nia), efectul taxării asupra facilitării inves­ti­ţiilor (locul 128), cota totală de im­pozit ca procent din profit (locul 91) sau efectul taxării asupra facilitării muncii (locul 140).

Autor: Claudia Medrega

18.10.2014, 12:00 921

Politica fiscală din România are nevoie de mai multă stabilitate, transparenţă şi predictabilitate, iar povara administrativă de pe umerii contribuabililor trebuie redusă prin eficientizarea şi informatizarea sistemului de administraţie fiscală pentru a ajunge la un aparat fiscal rapid şi flexibil care să ducă la îmbunătăţirea contribuţiei fiscalităţii la propulsarea României în topurile internaţionale ale competitivităţii. O birocraţie mai puţin excesivă, reducerea numărului de taxe şi a plăţilor aferente, încurajarea investiţiilor şi chiar diminuarea cotelor taxelor, precum şi facilitarea unui dialog eficient şi coerent între autorităţile fiscale şi contribuabili ar putea fi alte plusuri în creşterea competivităţii României, în opinia consultanţilor fiscali.

Fiscalitatea a fost şi a rămas o „piatră de moară“ care trage România în jos în clasamentele competitivităţii economice.

În raportul „Doing Business“ din 2013 al Băncii Mondiale, realizat pe baza a 10 criterii ce privesc sistemul de reglementare a mediului de afaceri, România se afla pe poziţia 73 din 189 de ţări, având a doua cea mai slabă poziţie între ţările din Europa Centrală şi de Est, iar plata taxelor şi impozitelor este unul dintre domeniile care plasează România foarte jos în top, pe locul 134. O companie din România face în fiecare an 39 de plăţi către stat în contul taxelor şi con­tri­buţiilor, de trei ori mai multe faţă de media UE, iar cea mai mare parte din povara fis­cală este dis­tribuită pe muncă, po­trivit Băncii Mon­diale. Pentru achi­ta­rea ta­xe­lor o companie pierde anual 200 de ore.

Şi în clasa­mentul compe­titi­vităţii elaborat de Foru­mul Economic Mon­dial, România stă, de asemenea, destul de prost. În 2013 eram pe locul 146 din 148 de ţări analizate la capitolul efectele taxelor asupra motivaţiei de a munci, sau pe locul 136 în privinţa efectelor taxelor asupra motivaţiei de a investi. În acest an România a înregistrat „surprinzător“ cea mai mare creştere dintre statele din Europa de Est în topul global al com­petitivităţii realizat de Forumul Economic Mondial şi a urcat de pe locul 76 pe care îl ocupa în 2013 până pe poziţia 59 din 144 de ţări. Însă, raportul atrage atenţia că problemele care predomină în mediul de afaceri românesc sunt şi cele legate de regimul fiscal, care descurajează in­vestiţiile.

„Este nevoie de mai multă stabilitate, transparenţă şi predictabilitate în politica fiscală. Măsurile de stimulare a investiţiilor trebuie păstrate pe o perioadă mai lungă de timp şi acestea trebuie făcute cunoscute de către autorităţi, nu doar pe plan intern, ci şi pe plan extern printr-un program susţinut şi coerent de branding de ţară ca o destinaţie favorabilă de investiţii“, spune  Mihaela Mitroi, liderul Departamentului de consultanţă fiscală şi juridică la firma de audit şi consultanţă PwC România.

De asemenea, este nevoie de reducerea poverii administrative de pe umărul contribuabililor prin eficientizarea şi informatizarea sistemului de administraţie fiscală. „Trebuie promovate nu doar depunerea electronică a declaraţiilor fiscale şi plata electronică a acestora, dar şi controalele fiscale electronice, astfel încât per­turbarea activităţii normale a con­tribua­bililor să fie minimă“, a adăugat ea.

Cât priveşte nivelul fiscalităţii, după recenta reducere a CAS România ar trebui să caute să-şi armonizeze şi nivelul TVA cu media din Uniunea Europeană, rata actuală de 24% fiind printre cele mai ridicate din Uniune, fapt care inhibă consumul.

„Pe lângă măsurile de stimulare a consumului intern (reducerea TVA, reducerea nivelului de fiscalizare a muncii), pentru creşterea competitivităţii este nevoie mai ales de măsuri de stimulare a investiţiilor. Sistemul fiscal trebuie să fie suplu şi uşor de aplicat; facilităţile oferite trebuie să aibă aplicare cât mai largă şi să ofere un real avantaj contribuabilului“, mai spune specialista PwC.

În topul competitivităţii pregătit anual de Fo­rumul Economic Mon­dial fiscalitatea apare în mai multe arii ale rapor­tului, cum ar fi: plăţi anuale de taxe (locul 60 pentru Ro­mâ­nia), efectul taxării asupra facilitării inves­ti­ţiilor (locul 128), cota totală de im­pozit ca procente din profit (locul 91) sau efectul taxării asupra facilitării muncii (locul 140).

„După cum se observă, dacă luăm separat poziţia României la fiecare dintre aspectele menţionate, observăm că aceasta este mai mică decât poziţia generală, ceea ce denotă faptul că fiscalitatea reprezintă unul dintre aspectele la care ţara noastră poate lucra pentru a-şi îmbunătăţi poziţia în topul competitivităţii. Acţiunile care pot fi întreprinse pot fi descifrate destul de uşor teoretic, implementarea lor practică depinzând mult de condiţiile economice şi decizia politică“, spune Dan Bădin, partener coordonator servicii fiscale şi juridice la Deloitte România.

Astfel, schimbările necesare pentru ca România să avanseze în topul com­petitivităţii mondiale pot fi reducerea numărului de taxe şi a plăţilor afererente sau încurajarea investiţiilor (prin stimulente fiscale, precum şi prin evitarea descurajării investitorilor din cauza unor decizii de politică fiscală, cum ar fi creşterea cotelor de im­po­zitare sau introducerea de noi im­po­zite).

„Mai degrabă predicta­bili­tatea şi stabilitatea sistemului fiscal în­curajează investiţiile decât nivelul impozitării“, a menţionat Bădin. O altă schimbare care ar ajuta Ro­mânia să urce în topul competitivităţii mondiale ar fi reducerea taxelor, a adăugat el.

„Introducerea cotei unice de 16% a avut un efect benefic în economie, însă România are cote destul de ridicate la TVA sau în ceea ce priveşte impo­zitarea muncii. În acest context, trebuie menţionat că reducerea recentă a CAS cu 5% ar trebui să îmbunătăţească poziţia României în ceea ce priveşte efectul taxării asupra facilitării muncii. Viitorul ne va arăta însă cât de sustenabilă este această reducere din perspectivă bugetară“, a menţionat partenerul de la Deloitte.

Printre principalele concluzii ale raportului Forumului Economic Mondial se regăseşte nevoia de reformă în sensul creşterii producti­vităţii si competitivităţii economiilor analizate,  care se poate realiza printr-o col­aborare efectivă între mediul de afaceri, guvernanţi şi societatea civilă. „Consider că fiscalitatea românească reprezintă şi ea unul dintre domeniile care ar beneficia foarte mult de pe urma unei astfel de colaborări, şi dacă s-ar face o reformă în sens mai larg a sistemului fiscal românesc, ar creşte semnificativ competitivitatea Ro­mâ­niei în topul mondial“, afirmă Bădin.

Ramona Jurubiţă, partner, head of taxation la KPMG România, amin­teşte că legislaţia fiscală a fost modificată de atât de multe ori, încât devine foarte greoaie aplicarea ei în practică, motiv pentru care iniţiativa autorităţilor de rescriere şi republicare a Codului fiscal este bine-venită.

„Pe lângă aspectele legate de formă există aspecte legate de fond. Pentru a fi competitivi ar trebui să încurăjam inovaţia. Momentan există o deducere suplimentară de 50% pentru cheltuie­lile de cercetare-dez­voltate, dar care se aplică foarte limitat sau în cazul multor companii nu se aplică deloc, din cauza lipsei de clari­tate în ceea ce priveşte categoriile de costuri eligibile sau tipurile de activităţi pentru care se poate aplica. Autorită­ţile ar trebui să rezolve mult mai rapid astfel de probleme pentru a putea încuraja societăţile să inoveze şi, în consecinţă, să devină mai com­petitive“, a afirmat ea.

În cadrul administraţiei fiscale există în continuare lipsă de conectare între sistemele informatice, multă birocraţie atunci când avem nevoie să rezolvăm probleme curente şi, nu în ultimul rând, funcţionarul de la ghişeu de cele mai multe ori mai mult ne încurcă decât ne descurcă, din cauza lipsei de pregătire sau de bunăvoinţă sau ambele. Un aparat fiscal rapid şi flexibil contribuie în egală măsură la creşterea competitivităţii companiilor din România, mai spune Ramona Jurubiţă.

Dincolo de orice modificări de procente şi mod de calcul al taxelor, sistemul fiscal din România ar putea fi îmbunătăţit prin asigurarea unui cadru legislativ stabil şi predictabil, fără multe modificări legislative (aşteptate sau nu), situaţie care va putea ajuta investitorii să-şi planifice în avans şi cu accurateţe operaţiunile desfăşurate în România, în opinia Andrei Caşu, tax senior manager la EY România. „O birocraţie mai puţin excesivă, precum şi facilitarea unui dialog eficient şi coerent între autorităţile fiscale şi contribuabili ar putea fi alte plusuri în creşterea competitivităţii României.“

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO