Companii

Expertii fiscali catre Finante: Dati drumul la rambursarile de TVA ca sa deblocati fluxurile de numerar ale companiilor. Cum comentati?

Cum repornim economia - Expertii fiscali catre Finante: Dati drumul la rambursarile de TVA ca sa deblocati fluxurile de numerar ale companiilor
19.05.2009, 00:00 258

 

 

Deblocarea rambursarilor de TVA, care stranguleaza fluxurile de lichiditati ale multor companii si actioneaza ca o suprataxa ascunsa, constituie una dintre solutiile de baza prin care Ministerul Finantelor ar putea sprijini mediul de afaceri in actuala conjunctura economica.

Oamenii de business se plang de multa vreme ca Finantele practica un tratament inegal in sensul ca orice contribuabil este obligat sa plateasca penalitati si dobanzi daca intarzie plata obligatiilor la buget, in timp ce Fiscul nu achita nicio despagubire pentru intarzieri de luni de zile la rambursarea TVA, decat daca este actionat in justitie. In acest context, mai multe companii din sectorul constructiilor intentioneaza sa se asocieze pentru a da in judecata Fiscul din cauza intarzierilor sistematice in recuperarea TVA de la stat.
Mihaela Mitroi, partener pe consultanta fiscala la PricewaterhouseCoopers (PwC) Romania, cea mai mare companie specializata in domeniu, afirma ca riscul de nerambursare in termen pe care il suporta firmele, precum si costul fondurilor blocate fara nicio dobanda in schimb, afecteaza in mod nedorit activitatea economica din Romania, actionand „ca un fel de suprataxa, o taxa ascunsa, dar foarte reala, adaugata la cea oficiala".
„Tergiversarea rambursarilor de TVA si a altor creante pe care le au contribuabilii asupra bugetului e un fenomen care, pe langa efectele directe, cum ar fi strangularea fluxului de lichiditati, are si alte efecte secundare negative, in sensul ca genereaza incertitudine si majoreaza riscurile pe care si le asuma un investitor", spune Mitroi. Ea considera ca Finantele ar putea cel putin sa isi asume plata automata de dobanzi pentru sumele de restituit de la buget si sa permita cesiunea creantelor pe care le au companiile din procedura de rambursare a TVA.
Ca de multe alte ori, legislatia in vigoare contine o prevedere care stabileste dreptul logic al contribuabilului de a primi dobanzi pentru sumele pe care statul nu le restituie sau nu le ramburseaza in termen, insa este vorba de un drept care mai intai trebuie recunoscut de Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) prin admiterea unei cereri exprese formulate de contribuabil.
„In caz contrar, contribuabilul este indreptatit sa formuleze contestatie si actiune in justitie. Cu toate ca asa ar fi logic, curgerea dobanzilor in favoarea contribuabililor nu este automata", comenteaza Mitroi. Ea este de acord ca ar fi foarte improbabil sa existe masuri fiscale-miracol sau de tip panaceu care, doar prin ele insele si fara a fi coroborate cu alte masuri de reforma administrativa, sa aiba suficienta forta pentru a relansa si reechilibra rapid economia, dar considera ca masuri precum fluidizarea rambursarilor de TVA pot constitui pasi necesari pentru o redresare economica, chiar daca nu si suficienti.
Pieter Wessel, tax partner la Deloitte Romania, o alta mare firma de consultanta, afirma ca rambursarile de TVA reprezinta in acest moment nici mai mult nici mai putin decat „problema numarul unu a companiilor romanesti din perspectiva TVA".
„In primul rand, trebuie reduse situatiile in care rambursarea de TVA este conditionata de efectuarea unui control anticipat de catre autoritatile fiscale, deoarece in cele mai multe cazuri eventualele riscuri de prejudiciere a bugetului statului nu justifica efortul administrativ aferent controlului si nici efectul cauzat de intarzierea la recuperarea sumelor de TVA in sistemul economic romanesc", afirma Wessel. El considera binevenita intentia ANAF de a schimba procedura de rambursare pentru companiile romanesti, iar in acest sens crede ca este oportuna modificarea procedurii de stabilire a gradului de risc al contribuabililor in functie de care se decide procedura de urmat pentru rambursare: cu control anticipat sau fara. „Efectul acestei schimbari ar trebui sa fie accesul companiilor pe o scara largita la rambursare directa fara control anticipat."
In acest context, si Nicolae Done, tax partner la KPMG Romania, sustine ca plata impozitelor presupune nu doar forta coercitiva a Fiscului, ci si forta educationala, puterea de comunicare, de convingere.
„Trebuie sa ai incredere in contribuabil, nu sa-l consideri din start evazionist. Cat timp statul nu respecta legea, de ce ii cere contribuabilului sa o respecte? Nu ramburseaza TVA in 45 de zile si se foloseste de bani. In dreptul fiscal atat statul, cat si contribuabilul au drepturi si obligatii si trebuie sa fie egali, pentru ca sunt parti ale unui raport juridic fiscal, care din nefericire este dezechilibrat, fiind inclinat in favoarea statului", a declarat Done.
Mihaela Mitroi crede ca o solutie de deblocare a actualei situatii frustrante ar fi implementarea unei proceduri care sa faca posibila cesiunea creantelor contribuabililor rezultand din rambursarile de TVA, solutie de pe urma careia ar beneficia atat bugetul de stat, cat si contribuabilii.
Eliminarea platii TVA la import in vama
O masura care a intrat in vigoare odata cu intrarea Romaniei in Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007, insa dupa numai cateva luni Ministerul Finantelor a suspendat-o, speriat de scaderea incasarilor la buget din aceasta sursa. „Eliminarea sistemului de plata a TVA in vama ar putea crea beneficii semnificative, putand impulsiona impunerea tarii ca centru logistic in aceasta parte a Europei. Un exemplu in acest sens este Olanda, unde aceasta facilitate a fost folosita pentru a stimula dezvoltarea portului Rotterdam ca centrul logistic numarul unu al Europei pentru bunurile importate", spune Pieter Wessel, tax partner la Deloitte.
In acest caz, persoanele juridice impozabile inregistrate in scopuri de TVA nu ar mai avea obligatia sa plateasca in vama TVA aferenta importurilor de bunuri din state din afara UE, aplicandu-se metoda simplificata a platii prin decontul de TVA, care nu implica fluxuri monetare. Practic, importatorii nu au mai platit TVA in vama, ci aplica taxarea inversa mentionand taxa in acelasi decont cu taxa de plata si cea deductibila.
In toamna lui 2007, Guvernul a stabilit ca obligatia de plata a TVA la import in vama ramane valabila pana la sfarsitul lui 2011.
Alte solutii prin care Ministerul Finantelor ar putea sprijini companiile care functioneaza in structuri de grup tin de aplicarea unor tratamente fiscale speciale care sa imbunatateasca predictibilitatea fluxurilor financiare si sa ajute la reducerea costurilor administrative.
Mitroi sustine ca introducerea regimului fiscal de holding va incuraja pastrarea in tara a capitalului autohton si va aduce Romaniei un avantaj in competitia fiscala globala.
„Introducerea unui regim fiscal special de tip holding este de natura sa genereze multiple beneficii. In primul rand, grupurile de societati romanesti si straine vor avea astfel optiunea utilizarii unui holding local, asigurandu-si astfel un control mai eficient al structurii de grup si, totodata, reducerea costurilor de administrare. Dupa cum stim din experienta altor tari, masura va impulsiona activitati colaterale, cum sunt cele de administrare, de contabilitate, servicii juridice, de consultanta, creand premisele dezvoltarii unor noi locuri de munca in servicii. Daca Romania devine o locatie de referinta pentru structuri de tip holding la nivel regional, investitorii straini o vor gasi mult mai atractiva atat pentru investitiile directe, cat si pentru cele pasive, favorizand acumularea de capital strain." Ea atentioneaza insa ca introducerea unui regim juridic si fiscal favorabil holdingurilor nu ar avea efectul benefic scontat, pe termen mediu si lung, daca sistemul administrativ si fiscal nu ar fi reformat in paralel, pentru a oferi investitorilor straini functionalitatea, transparenta, sprijinul de care beneficiaza atunci cand interactioneaza cu autoritatile din alte tari.
„Grupuri de companii romanesti sau straine, care n-au gasit un mediu favorabil aici, au deja incorporate structuri de holding in alte tari chiar membre ale UE, in care dubla impozitare economica, impozitarea in cascada a veniturilor, nerecunoasterea pierderilor in rezultatul consolidat al grupului si alte asemenea probleme au fost eliminate", adauga Mitroi.
La acest capitol, Pieter Wessel crede ca ar fi oportun ca Finantele sa ia in calcul introducerea conceptului de „consolidare fiscala pentru impozitul pe profit", care este folosit de unele state europene („Fiscal unity" in Marea Britanie; „Organschaft" in Germania) si prin care este permisa unificarea bazei de impozitare pentru impozitul pe profit pentru companiile afiliate. „Avantajele evidente se refera la o planificare imbunatatita a resurselor de cash in cadrul unui grup de companii."
Un alt tratament fiscal in conformitate cu practica europeana este „grupul de TVA". Ce inseamna acesta? Ca tranzactiile din cadrul unui grup de firme nu mai sunt impozitate cu TVA. „Principalul avantaje pe care l-ar aduce ar fi o imbunatatire a cash-flow-ului intre firmele membre ale grupului, acestea fiind vazute ca o singura persoana impozabila. De asemenea, in acest caz putem vorbi de reducerea obligatiilor administrative si chiar de reducerea costurilor cu TVA in cazul grupurilor de TVA care includ persoane impozabile cu drept de deducere limitat, cum ar fi bancile sau alte entitati care furnizeaza servicii financiare", spune expertul Deloitte.
Plafonarea contributiilor sociale
Expertii fiscali pledeaza de mai multi ani pentru replafonarea contributiilor la asigurarile sociale si la asigurarile de sanatate ca solutie pentru reducerea cazurilor in care angajatii sunt platiti la negru.
„Peste un anumit prag, cum ar fi cinci salarii medii pe economie, beneficiile corespunzatoare acestor doua obligatii nu mai sunt in niciun fel corelate cu eforturile financiare ale contributorilor", subliniaza Mihaela Mitroi.
Ea admite ca impactul pe termen scurt al plafonarilor asupra incasarilor bugetare este unul de diminuare, dar sustine ca nu trebuie pierdut din vedere efectul pe termen mediu si lung: aducerea a cat mai multor persoane fizice in sistem, ceea ce rezulta automat in venituri aditionale si din alte impozite.
Scutirea de impozit pe profitul reinvestit
Un proiect care contine si o miza politica, a carui implementare a fost promisa de actualul Guvern in primul pachet de masuri anticriza anuntat in februarie, dar care nu a mai intrat in vigoare. Masura nu a fost inclusa in programul fiscal discutat cu FMI pentru obtinerea pachetului de finantare externa si ca atare a ramas in suspensie.
Ministerul Finantelor continua balbaielile pe acest subiect: in proiectul de actualizare a Programului de convergenta la zona euro aflat in lucru pentru Bruxelles se spune ca aceasta facilitate fiscala va fi amanata pentru 2010; ministrul Gheorghe Pogea sustine ca informatia nu este corecta, ca vor mai fi discutii pentru ca masura sa fie introdusa candva in semestrul al doilea. In orice caz, nici vorba de principiul predictibilitatii legislatiei fiscale. Ramane de vazut in ce masura Guvernul va putea relua aceasta discutie cu FMI, care a semnalat recent ca ar putea lua in calcul o anumita relaxare a conditiilor fiscale discutate.
Analistii pledeaza insa pentru aceasta masura ca solutie de incurajare a investitiilor in actuala conjunctura de declin economic. „Impactul ar fi benefic, deoarece economiile obtinute din rezultatele financiare vor fi astfel indreptate spre investitii si nu spre consum. In vreme de criza o astfel de stimulare este recomandata", afirma analistul Lucian-Liviu Albu.
Reducerea cotei de impozit pe profit
O decizie curajoasa pentru Guvern si care are o componenta politica dominanta.
La prima vedere, reducerea impozitului pe profit ar afecta direct si rapid incasarile bugetului, insa numeroase companii, inclusiv banci, au trecut deja pe pierdere din cauza crizei.
Laurian Lungu, managing partner la firma de cercetare si analiza Macroanalitica, este de acord ca in actualul context capacitatea guvernului de a stimula economia cu masuri fiscale este serios restrictionata de marimea deficitului bugetar, dar crede ca o asemenea masura curajoasa merita luata in calcul, desi este „contraintuitiva".
„In 2008 veniturile la bugetul general consolidat asociate acestui impozit au fost de aprox. 2,5% din PIB. O scadere cu un sfert (de exemplu) a ratei impozitului pe profit (undeva la o rata de 12%, fata de cea existenta de 16%) ar reprezenta un cost direct la buget de 0,6% din PIB. Un risc care merita sa fie asumat tinand cont de castigurile ulterioare: stimularea investitiilor, crearea de locuri de munca, cresterea veniturilor la bugetul general consolidat din impozitul aferent pe venit, a contributiilor la asigurarile sociale, precum si reducerea presiunii pe cash-flow-ul companiilor intr-o perioada destul de dificila."
Nu in ultimul rand, Lungu considera ca o asemenea masura ar creste atractivitatea Romaniei pentru investitorii straini intr-un moment in care tari din regiune, precum Ungaria, majoreaza nivelul taxelor si impozitelor.
Cat priveste varianta de scutire de impozit a profitului reinvestit, el crede ca efectele acesteia ar fi mult mai firave in comparatie cu reducerea cotei de impozit pe profit.
In acelasi timp, Albu sustine ca Guvernul ar trebui sa renunte la masura impozitului „asa-zis forfetar". „Aplicarea acestuia a fost insuficient evaluata ca impact si va aduce in situatii dificile si chiar in faliment numeroase firme mici si mijlocii, cu efecte nocive pe latura somajului", spune Albu, amintind ca deja tot mai multi intreprinzatori mici si mijlocii au inceput sa-si lichideze afacerile proprii.
Impozitul minim pe cifra de afaceri constituie un alt motiv de balbaiala guvernamentala: ministrul pentru IMM, Constantin Nita, spune ca ar putea fi eliminat din toamna, premierul Emil Boc afirma ca se poate discuta, in functie de datele care apar privind efectele acestui impozit nou, in timp ce ministrul finantelor, Gheorghe Pogea, spune ca Guvernul este „serios" si nu se va razgandi. Totusi, chiar si presedintele Traian Basescu afirma ca
i-ar reprosa, ca cetatean, acest impozit lui Pogea, dar ca ii intelege argumentele.
Pe de alta parte, Albu considera ca Finantele ar putea lua in calcul acordarea de „discount-uri" pentru plata in avans a impozitelor datorate anual. „Astfel s-ar obtine o dinamica mai lina in derularea pe parcursul anului a exercitiului bugetar, reducandu-se volatilitatea incasarilor, cu efecte benefice pentru stabilitate."
Solutii fiscale de stimulare a economiei
  • Reducerea cotei de impozit pe profit la 12% pentru stimularea investitiilor si a crearii de locuri de munca
  • Intrarea in vigoare a promisiunii de eliminare a impozitului pe profitul reinvestit pentru incurajarea investitiilor
  • Statul sa plateasca in mod automat dobanzi pentru intarzierile la rambursarea TVA si pentru alte sume nerestituite contribuabililor la termen
  • Companiile sa aiba acces pe scara larga la rambursarea directa a TVA fara control anticipat pentru eliminarea blocajului actual
  • Introducerea posibilitatii ca firmele sa cesioneze creantele sub forma de TVA nerambursat
  • Reintroducerea masurii privind eliminarea platii TVA la import in vama pentru incurajarea transferarii de centre logistice in Romania
  • Plafonarea contributiilor la asigurarile sociale si la asigurarile sociale de sanatate la cinci salarii medie pe economie, de exemplu, pentru restrangerea practicilor de plata la negru a angajatilor
  • Introducerea unui sistem fiscal favorabil destinat holdingurilor pentru incurajarea pastrarii capitalului in tara
  • Permisiunea unificarii bazei de impozitare pentru impozitul pe profit in cazul companiilor afiliate pentru usurarea planificarii resurselor de cash in cadrul grupurilor de companii
  • Eliminarea obligatiei de plata a TVA la tranzactiile care au loc in cadrul unui grup de firme si tratarea acestuia ca o singura persoana juridica impozabila pentru reducerea obligatiilor administrative si a costurilor cu TVA
  • Acordarea de reduceri pentru plata in avans a impozitelor datorate anual pentru reducerea volatilitatii incasarilor bugetare
  • Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, care a fost introdus fara studii de impact solide
  • Acordarea de amanari la plata impozitelor.
Ce schimbari au facut Finantele in fiscalitate
Ministerul Finantelor a fost activ in acest an in ceea ce priveste initierea unor noi masuri fiscale. Intr-o perioada in care toate companiile incearca sa isi diminueze costurile pentru a supravietui crizei, autoritatile au majorat taxe existente sau au introdus noi impozite.
Dupa ce la inceputul anului a fost decisa cresterea contributiilor sociale cu 3,8%, de la
1 aprilie au fost majorate in avans accizele pentru alcool si tutun. Decizia de a majora contributiile de asigurari sociale de sanatate a fost al treilea soc pe care noul Guvern s-a gandit sa il aplice firmelor. Managerii au contestat deciziile Finantelor, spunand ca daca mai cresc taxele, este posibil ca statul sa nu mai aiba profituri de impozitat.
Insa, constatand ca masurile initiate nu sunt suficiente pentru a aduna bani la buget, Finantele au gasit si alte „solutii", care au intrat in vigoare la inceputul lunii mai. Impozitul minim, limitarea unor deductibilitati si impozitarea rezervelor din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, concomitent cu deducerea amortizarii, respectiv la momentul vanzarii sunt trei dintre masurile care ar trebui sa aduca resurse suplimentare la buget.
Cresterea CAS i-a luat prin surprindere pe angajatori, care nu aveau o astfel de masura inclusa in buget, in conditiile in care anul trecut a fost demarat un program de relaxare fiscala prin reducerea in trei trepte a contributiilor la asigurari sociale.
Majorarea cu 3,3% cuprinsa in buget a fost a doua „interventie" a guvernului Boc asupra contributiilor sociale, dupa ce a mai majorat o data CAS-ul platit de angajatori cu 0,5% incepand cu 1 ianuarie 2009. Angajatorii privati au apreciat ca majorarea contributiilor sociale este o forma de „jaf" pe salarii. La inceputul lunii mai a intrat in vigoare si ordonanta de urgenta care stabileste ca firmele vor plati un impozit minim anual cuprins intre 2.200 de lei (circa 500 de euro), daca au venituri totale de pana la 52.000 de lei, si 43.000 de lei (circa 10.000 de euro) pentru venituri de peste 129 mil. lei. Registrul Comertului si lichidatorii au fost luati cu asalt de intreprinzatorii care doresc sa nu plateasca impozitul forfetar pe firme fara activitate sau care intra pe pierderi din cauza crizei.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO