Cum s-a schimbat agricultura după cinci ani de fonduri europene: silozuri de 2,5 milioane de tone de cereale, 9.000 de tractoare şi 25% mai multe îngrăşăminte

13 aug 2012 Autor: Gabriel Razi

Cum s-a schimbat agricultura după cinci ani de fonduri europene: silozuri de 2,5 milioane de tone de cereale, 9.000 de tractoare şi 25% mai multe îngrăşăminte

Foto: Andrei Stoicoviciu

Banii europeni intraţi în conturile fermierilor din România prin proiecte de investiţii se apropie de pragul de 4 miliarde de euro după şase ani de când UE pompează fonduri în agricultura locală. Care este însă impactul concret al acestor fonduri asupra indicatorilor din agricultură?

"Am luat în ultimii ani două combine, două tractoare, semănători şi am instalat un sistem de irigat. Valoarea investiţiilor s-a ridicat la 1,5 milioane de euro, proiectele fiind făcute pe bani europeni. Mai am câteva tractoare mai mici pe care le aveam şi înainte de 2007, dar le-am scos din circuitul important al producţiei pentru că nu sunt eficiente şi consumă de două ori mai mult decât cele noi. În această perioadă am reuşit să cresc productivitatea prin majorarea investiţiei la hectar. Am făcut acest lucru prin utilizarea de îngrăşăminte sau irigaţii", explică impactul concret din teren Vasile Berbecel, proprietar al firmei Ceres Smirna, care exploatează 2.600 de hectare de teren în judeţul Ialomiţa.

Investiţii similare celor făcute de Vasile Berbecel au fost realizate şi de alţi fermieri locali, având în vedere că da­tele Ministerului Agriculturii (MADR) arată plusuri faţă de acum cinci ani privind parcul de utilaje agricole, infrastructura de silozuri şi magazii de cereale sau utilizarea de îngrăşăminte agricole.

La nivel de economie infrastructura de silozuri şi-a majorat în ultimii patru ani capacitatea cu 16%, la 17,3 milioane de tone de materii prime agricole, în perioada 2007-2011 fermierii au achiziţionat 9.000 de tractoare noi şi second-hand, iar utilizarea de îngră­şăminte a crescut pe acelaşi interval cu 25%.

Investiţia în silozuri: instrument de risk-management pentru agricultori

Fermierii români şi traderii de cereale au construit în patru ani în întervalul 2009-2012 silozuri şi magazii cu o capacitate de stocare totală de aproximativ 2,5 mili­oane de tone de materii prime agricole, arată datele MADR.

Capacităţile noi ridicate de fermieri pot stoca grâu în valoare de 500 milioane de euro, potrivit calculelor ZF, ce au în vedere cotaţiile actuale de pe piaţă.

"Am construit în ultimii trei ani capacităţi de stocare de câteva zeci de mii de tone în România. Estimez că aproximativ 90% din aceste investiţii au fost făcute prin intermediul proiectelor pe fonduri europene. Am făcut atât proiecte mici, cât şi proiecte mari, capacităţile instalate au între 1.500 şi 25.000 de tone", spune Viorel Ve­cerdea, director de vânzări al companiei cu capital suedez Tornum România, unul dintre jucătorii de pe piaţa construc­torilor de silozuri metalice, care acti­vează pe plan local de patru ani.

Silzourile şi magaziile de cereale re­prezintă unul dintre cele mai puternice instrumente de ma­na­gement al riscului pentru pro­ducătorii agricoli, având în vedere că cei ce nu dispun de astfel de unităţi sunt nevoiţi să vândă cerealele sau seminţele oleaginoase imediat după recoltă atunci când preţurile sunt în cădere liberă.

Impactul pe care îl are un siloz asupra profitului unui producător agricol este uşor vizibil.

Spre exem­plu, un fermier cu 1.000 de tone de grâu de panificaţie ar fi obţinut anul trecut imediat după recoltă la sfârşitul lunii iulie aproximativ 150.000 de euro pentru recolta sa.

În cazul în care acelaşi fermier ar fi stocat producţia pentru aproximativ şase luni într-un siloz, încasările sale ar fi urcat la aproape 200.000 de euro. Practic, după numai şase luni de depozitare în siloz încasările cresc cu o treime.

Liniile de finanţare (121 şi 123 - n. red.) prin care agricultorii au ridicat silozuri sau magazii au adus din 2007 până în prezent împreună în economie aproximativ 527 milioane de euro, potrivit datelor Agenţiei pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APDRP).

Goana după utilaje

Pe plus faţă de acum cinci ani este şi dotarea cu utilaje a agriculturii locale. În cinci ani de luat fonduri de la UE fermierii s-au dotat cu 9.000 de tractoare (plus 5% faţă de acum cinci ani), 7.000 de pluguri (plus 7%), 800 de combine (plus 3,2%) şi 3.300 de semănători (plus 6%).

Jucătorii locali de pe piaţa utilajelor agricole şi-au sprijinit în ultimii ani în bună măsură vânzările pe proiectele de investiţii luate de fermieri.

Spre exemplu oficialii companiei NHR Agropartners, al doilea jucător de pe piaţă, spuneau la începutul acestui an că în 2010 o treime din vânzări au fost acoperite de proiectele pe bani europeni în timp ce anul trecut procentul s-a redus la jumătate ca urmare a diminuării fondurilor disponibile pentru astfel de investiţii.

Similar şi oficialii companiei germane Claas, un alt jucător de top cinci de pe piaţă, declarau în urmă cu două luni că în acest an 40% din vânzări vor fi acoperite de proiectele UE după ce în urmă cu doi ani 80% din rulaje au fost generate de fondurile puse la dispoziţie de Bruxelles.

Pe piaţă mai există în continuare mult loc de creştere având în vedere că nivelul de mecanizare din agricultura locală este în continuare mult mai mic decât în economiile din vestul Europei şi chiar faţă de altele din regiune.

Spre exemplu, România are o flotă de 183.000 de tractoare la 8,3 milioane de hectare de teren arabil, în timp ce Polonia la 14 milioane de hectare are în funcţiune 1,5 milioane de tractoare, potrivit datelor FAO (Food and Agri­culture Organisation - Organizaţia pentru Agricultură şi Alimentaţie din cadrul ONU). Datele arată că Polonia are la dispoziţie un tractor pentru fiecare zece hectare, în timp ce în România raportul este de 4,5 ori mai mare. Diferenţa de mecanizare se vede în nivelurile de productivitate, care sunt în medie de 1,5 ori mai mari în Polonia faţă de România. Spre exemplu, anul trecut produ­cătorii agricoli polonezi au obţinut o productivitate medie la porumb de 6,5 tone la hectar, în timp ce în România randamentul a fost de numai 4 tone/hectar, arată datele Coceral, o organizaţie europeană a traderilor de materii prime agricole.

Mai mult, statisticile oficiale arată că parcul de utilaje agricole continuă să fie învechit. La nivel naţional jumătate din tractoarele aflate în evidenţele Ministerului Afacerilor Interne sunt produse înainte de 1989.

În judeţe precum Covasna sau Argeş, care au printre cele mai mari parcuri de trac­toare din ţară, utilajele vechi acoperă mai bine de două treimi din total.

Pe de altă parte, deşi parcul de utilaje agricole se înnoieşte şi se extinde treptat pe fondul susţinerii financiare de la Bruxelles, banii pentru astfel de investiţii ajung în conturile produ­cătorilor din străinătate, având în vedere că industria locală de utilaje este în genunchi.

Dacă în urmă cu 20 de ani producţia internă era dominată de UTB Braşov, iar importurile jucau un rol marginal în piaţă, acum producătorii locali pot fi număraţi pe degete.

Odată cu închiderea din 2005 a uzinei din Braşov singurii producători locali care ţin piept importurilor sunt MAT Craiova, Geda Prodexim şi Irum Reghin.

 
Cuvinte cheie:
fonduri europene
, cereale
, silozuri
Vizualizari:
Printeaza
Momentan sunt 2 comentarii Comenteaza si tu
Comentarii (2):
florin - 24 august 2012, 09:24

Daca NHR este al doilea jucator iar Claas este de asemenea in top cinci, de ce nu ati mentionat cine este numarul unu in piata, si sa inserati si opinia acestuia?
Informatii interesante dar cu iz de reclama pentru cei doi jucatori mentionati.

agricultoru - 14 august 2012, 08:49

in ceea ce priveste productivitatea, pentru a fi pe deplin obiectivi, specificati si faptul ca polonia beneficiaza de o clima mai favorabila

Campurile marcate cu rosu nu sunt valide!

Comentariul a fost adaugat si va aparea dupa ce va fi moderat!

Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către redactori. Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să oferiţi o adresă de mail validă. Vă mulţumim!

zf.ro
Închide