Cum şi-au împărţit regii asfaltului harta ţării în 2011: Umbrărescu în Moldova, Cornu în Banat şi Nelu Iordache în Muntenia

Spre exemplu, Spedition UMB şi Tehno­strade, două companii con­tro­late de Dorinel Umbrărescu, cu sediul în Bacău, au câştigat în 2011 contracte de cel puţin 388 milioane de euro în regiunea Mol­dovei, în timp ce Romstrade, firmă controlată de omul de afaceri Nelu Iordache, cu sediul în judeţul Giurgiu, a ales zona de sud, Oltenia şi Muntenia, unde şi-a adjudecat proiecte de cel puţin 258 milioane de euro.

În 2012, pariul regilor asfaltului ar putea fi cei 111 kilometri de autostrăzi în valoare de 1,1 miliarde de euro pe care Ministerul Transporturilor se pregăteşte să îi scoată la licitaţie în prima parte a acestui an, dar şi reabilitări de drumuri judeţene şi locale de circa 1,6 miliarde de euro, licitate de Ministerul Dezvoltării anul trecut, însă care încă nu şi-au aflat câştigătorii.

Cea mai mare parte a contractelor câştigate în 2011 de constructorii români, fie pe cont propriu, fie în consorţiu cu alte firme, se referă la proiecte de construcţii şi reabilitări de şosele aflate în regiunile în care companiile îşi au sediul, potrivit unei analize a ZF pe baza contractelor atribuite de Ministerul Transpor­turilor, Ministerul Dezvoltării sau consiliile judeţene anul trecut. De la modernizări de drumuri judeţene şi locale până la reabilitări de drumuri naţionale sau construcţii de centuri, constructorii români şi-au concentrat activitatea în jurul sediului.

Cum se explică faptul că firmele româneşti de construcţii preferă să participe la licitaţii de şosele "aproape de casă"?

Georgică Cornu, omul de afaceri care controlează constructorul timişorean Confort, care a câştigat contracte de cel puţin 141 de milioane de euro anul trecut pe infrastructura rutieră, în special în Banat, spune că în primul rând organizarea de şantier este mai puţin costisitoare dacă se lucrează în apropiere de sediul companiei.

"Fiind acolo, în zonă, cheltuielile de organizare de şantier sunt mai mici şi din start ai un avantaj. Spre exemplu, prin intermediul grupului nostru controlăm cea mai mare balastieră şi carieră din vestul ţării, care asigură produse de bază în industria con­strucţiilor. Pen­tru firme care vin de afară, or­gani­za­rea de şantier din acest punct de vedere este mult mai di­fi­cilă. Aces­ta este probabil cel mai im­por­tant mo­tiv real şi eco­­nomic pen­tru care fir­mele de con­strucţii ro­mâneşti con­stru­iesc mai mult în zona în care îşi au şi sediul. Mai există însă şi firme care au probabil şi zone de influenţă", spune Cornu.

Autostrăzile nu mai ţin cont de "terenul propriu"

Situaţia se prezintă însă altfel atunci când vine vorba de construcţiile de autostrăzi, astfel că firmele ro­mâneşti nu au mai luat în considerare criteriul legat de apropierea de sediul lor atunci când au participat la astfel de licitaţii.

În 2010 şi 2011, Ministerul Transporturilor a atribuit contracte de autostrăzi în valoare de peste 1,3 miliarde de euro pentru tronsoane aflate pe Coridorul IV paneuropean, în special în vestul ţării. Constructorii români au participat la aceste licitaţii în consorţiu cu firme străine, o parte din companiile autohtone reuşind să şi câştige. Este vorba de firme precum Romstrade, Straco Grup, Euro­con­struct Tra­ding 98 sau Spedition UMB.

Spedition UMB, con­structor considerat principalul "drumar" al Moldovei, care în ul­ti­mul an şi jumătate a câştigat contracte cu statul de cel puţin 530 de milioane de euro, are o serie de contracte şi în nord-vestul ţării, cu o valoare de cel puţin 65 de milioane de euro. Astfel, firma lui Umbrărescu, unul dintre cei mai activi constructori de pe piaţa locală, reabilitează pentru 25,6 mil. euro dru­mul na­ţional 1H Zalău-Aleşd şi pentru 40,3 mil. euro drumul naţional 18 Sighetu Marmaţiei-Moisei.

Din analiza ZF lipseşte unul dintre cei mai importanţi regi ai asfaltului din anii anteriori, Costel Căşuneanu, care prin firma pe care o con­tolează, PA&CO International, devenise unul dintre cei mai importanţi drumari ai Mol­dovei. Absenţa sa poate fi motivată prin faptul că anul trecut PA&CO International nu a câşti­gat decât câteva contracte de infrastructură ru­tieră.

Analiza ZF se bazează pe comunicatele de presă emise de Ministerul Transporturilor şi Ministerul Dezvoltării în anul 2011 şi ia în considerare cea mai mare parte a contractelor câştigate de constructorii români. Construc­torii menţionaţi şi-au adjudecat contracte şi în alte zone ale ţării decât cele în care îşi au sediul, însă cea mai mare parte a contractelor sunt situate în regiunea de reşedinţă (cu excepţia proiec­telor de con­strucţii de autostrăzi).

Noua miză: calea ferată

O tendinţă ce s-ar putea contura în următorii ani este migrarea constructorilor români de la lucrările de infrastructură rutieră la cele de cale ferată.

Un exemplu în acest sens este Euroconstruct Trading 98, firmă controlată de oamenii de afaceri Sorin Vulpescu şi Dan Beşciu, care în 2011 a participat şi la licitaţii de reabilitări de căi ferate în vestul ţării, câştigând două astfel de contracte în consorţiu cu firme străine şi româneşti, în valoare totală de 565 de milioane de euro.

Pentrul anul 2011 companiile româneşti de construcţii nu au oferit decât în puţine cazuri estimări privind cifra de afaceri pe care o vor înregistra, însă premisele sunt de creştere faţă de anul anterior, în condiţiile în care în 2011 s-au licitat lucrări de câteva miliarde de euro.

Compania timişoreană Confort, controlată de omul de afaceri Georgică Cornu, a con­semnat în 2010 afaceri în creştere cu aproape 44%, până la 178,8 milioane de euro, în timp ce Tehnologica Radion, firmă controlată de Theodor Berna, şi-a crescut businessul cu 32%, până la 142,4 milioane de euro, potrivit calculelor ZF pe baza informaţiilor de la Ministerul Finanţelor.

Şi constructorul bucureştean Delta ACM 94, controlat de Florea Diaconu, a înregistrat în 2010 un avans de 28,1% al afacerilor, până la 93 de milioane de euro. Pentru anul 2011, Diaconu declara la sfârşitul verii că estimează afaceri totale de 100 de milioane de euro.

Pe de altă parte, compania Euroconstruct Trading 98, controlată de Dan Beşciu şi Sorin Vulpescu, şi-a majorat cifra de afaceri cu 8,4% în 2010, până la 64,3 milioane de euro.

Primii zece constructori cu capital ro­mâ­nesc au înregistrat anul trecut afaceri cumulate de aproape 1,3 miliarde de euro, adică aproape 14% din valoarea pieţei construcţiilor.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels