Companii

Ce cumpără românii din magazine: legume-fructe de la chioşc, lactate de la discounter şi băuturi de la supermarket. „Preţurile bunurilor de larg consum sunt de cele mai multe ori aliniate celor din vestul Europei, deşi salariile sunt rămase în urmă"

Alimentele proaspete acoperă o treime din coşul de consum, iar împreună cu lactatele şi cu celelalte produse alimentare ambalate sunt responsabile pentru aproape 70% din banii cheltuiţi de români la cumpărături.

Alimentele proaspete acoperă o treime din coşul de consum, iar împreună cu lactatele şi cu celelalte produse alimentare ambalate sunt responsabile pentru aproape 70% din banii cheltuiţi de români la cumpărături.

Autor: Cristina Roşca

17.10.2016, 16:21 1488

Conţinutul coşului de cumpărături al românilor diferă în funcţie de tipul de magazin în care ajunge clientul. Astfel, din comerţul tradiţional cel mai des se cumpără alimentele proaspete, respectiv legumele şi fructele sau carnea şi mezelurile. Magazinele de tip discount sunt destinaţia preferată pentru lactate, dar şi pentru dulciuri sau conserve.

Cel mai des, supermarketurile devin destinaţia preferată a românilor care vor să cumpere băuturi, iar  atunci când aceştia sunt în căutare de produse nealimentare, de îngrijire personală sau a locuinţei, hipermarketurile sunt cele mai căutate, arată un studiu al companiei de cercetare de piaţă GfK. Aceste obiceiuri sunt justi­ficate pe de-o parte de oferta de produse a fiecărui magazin şi pe de alta de poziţionarea acestora.

Astfel, hipermarketurile au suprafeţe generoase de până la 13.000 mp şi în oferta unui astfel de magazin încap 60.000 de articole. De aceea, aceste unităţi sunt destinaţii de cumpărături în special de weekend pentru săptămâna următoare.

Aceste magazine sunt mai căutate pentru produse precum gel de duş sau detergent, pentru că acestea nu sunt achiziţii de impuls, ci mai degrabă o necesitate, o achiziţie gândită anterior.

La polul opus, pentru achiziţiile de alimente sau băuturi sunt preferate magazinele mai apropiate de casă sau de birou. De altfel, chioşcarii spun în cor că cea mai mare parte a businessului lor se realizează din produse de panificaţie, ţigări şi alte produse de imediată necesitate.

„Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte structura coşului de cumpărături în funcţie de formatul de retail. În timp ce segmentul fresh este vedeta comerţului tradiţional, hipermarketurile performează foarte bine când vine vorba de produse de îngrijire personală şi curăţenie, supermarketurile la categoria băuturi, în timp ce lactatele şi produsele ali­mentare ambalate (conserve, dulciuri, produse de băcănie, alimente de bază) sunt un important dife­renţiator pentru discounteri“, afirmă Raluca Răschip, consumer goods & retail director la GfK România.

La nivelul întregului comerţ alimentar însă, alimentele proaspete acoperă o treime din coşul de consum, iar împreună cu lactatele şi cu celelalte produse alimentare ambalate sunt responsabile pentru aproape 70% din banii cheltuiţi de români la cumpărături, arată datele GfK. Alimentele iau partea cea mai mare a banilor pentru că sunt şi cele care sunt achiziţionate mai des, în volume mai mari.

Studiul companiei de cercetare de piaţă mai arată că deşi cei mai mulţi bani merg pe produse proaspete, frecvenţa de cumpărare pentru astfel de bunuri a scăzut, dar suma cheltuită pentru o şedinţă de shopping este mai mare. La polul opus, pentru bunuri de îngrijire a locuinţei consumatorii nu doar că sunt dispuşi să cheltuie mai mult, dar merg şi mai des la shopping, potrivit GfK.

Per ansamblu, românii cheltuie mai mult la o singură sesiune de cumpărături, diversificându-şi categoriile de produse achiziţionate, iar cel mai mare buget este alocat pentru alimente proaspete, cu 5,8% mai mult anul acesta faţă de 2015.

Preţurile bunurilor de larg consum, fie ele alimentare sau nealimentare, sunt de cele mai multe ori aliniate celor din vestul Europei, deşi salariile sunt rămase în urmă. Astfel, acelaşi coş de cumpărături costă local cu circa 40% mai puţin decât în Germania spre exemplu, însă salariul mediu de doar 400 de euro net lunar este de circa şapte ori mai mic.

Piaţa bunurilor de larg consum a crescut cu 2% în prima jumătate a acestui an comparativ cu perioada similară a anului trecut, cea mai mare contribuţie la acest avans având-o vânzările de băuturi şi alimente proaspete (legume, fructe, carne), potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare de piaţă GfK.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro
AFACERI DE LA ZERO