De ce nu merge contractul PPP? Constructorii spun ca legea nu ebuna, avocatii explica ca legislatia actuala este o baza destul desolida pentru astfel de proiecte, dar riscul de tara este preamare, iar autoritatile afirma ca bancile dau bani foarte greu.Statul nu poate sa construiasca aceste proiecte din fonduri propriisau cu bani de la UE, dar nici nu urgenteaza inceperea proiectelorPPP.
Primulcontract realizat in parteneriat public-privat - constructiatronsonului de autostrada Comarnic-Brasov, ar putea fi semnat lunaaceasta, dupa mai mult de o jumatate de an de la anuntareacastigatorului.
Daca pregatirea acestui tronson a durat cinci ani de zile, ce seva intampla cu urmatoarele proiecte de acest gen care vor fi scoasela licitatie in 2010 - autostrada Pitesti-Sibiu (120 km) si centuraautostrada a Capitalei (101 km)? Autostrada Comarnic-Brasov a maiavut castigatori si in 2004, insa ca parte a tronsonuluiPloiesti-Brasov, cand la conducerea Ministerului Transporturilorera Miron Mitrea, insa au fost anulati in 2005, cand a fostinstalat guvernul Aliantei DA.
Compania franceza Vinci, care a castigat impreuna cu grupul elenAktor licitatia in luna mai a anului trecut, a fost unul dintrecastigatorii din 2004, atunci cand nu s-a organizat o licitatie, cis-au dat contractele prin incredintare directa. Noul contract deconcesiune trebuia semnat pana pe 6 decembrie anul trecut, potrivitunei declaratii facute la sfarsitul lui 2009 de Radu Berceanu,ministrul transporturilor, insa termenul a fost prelungit pana inianuarie. "Noi vrem sa semnam acest contract si probabil inurmatoarele saptamani vom face acest lucru. Oricum vrem ca in lunaianuarie sa stim sigur daca vom semna sau nu contractul, pentru canu mai vrem sa asteptam", a declarat Adrian Ionescu, directorulDirectiei de Infrastructura din cadrul MinisteruluiTransporturilor.
BEI ar da 500 mil. euro, dar nu s-a hotaratcui
Banca Europeana de Investitii (BEI) este dispusa sa aloce 500mil. euro pentru finantarea lucrarilor de constructie a autostraziiComarnic-Brasov, insa nu a luat inca o decizie finala. "Contractulautostrazii Comarnic-Brasov este inca intr-un stadiu incipient. BEInu a aprobat inca proiectul si inca nu s-a hotarat cine va fi celimprumutat (CNADNR sau consortiul Vinci-Aktor, n.r.) si cand va fisemnat contractul de finantare", au declarat pentru ZFreprezentantii BEI. Informatia privind acordarea unei finantaripentru autostrada Comarnic-Brasov este publica inca din octombrie2008 pe site-ul BEI.
Legea nu e clara, dar e buna
Constructorii sunt insa sceptici in ceea ce priveste succesulviitoarelor contracte de infrastructura in concesiune, atata timpcat legislatia este neclara. Proiectele PPP pot fi realizate inprezent in baza Ordonantei de urgenta nr. 34/2006.
"Va fi complicat sa vedem rezultate in urmatoarea perioada inceea ce priveste contractele de infrastructura in parteneriatpublic-privat pentru ca in prezent exista doar un ordin de ministrucare asigura cadrul legal al acestor proiecte", spune LaurentiuPlosceanu, presedintele Asociatiei Romane a Antreprenorilor dinConstructii (ARACO).
In replica, reprezentantii Ministerului Transporturilor afirmaca legislatia actuala nu reprezinta o piedica in realizarea unorproiecte de concesiune.
"Legislatia poate fi armonizata la nivelul celei din UniuneaEuropeana. Problema este ca bancile sunt mult mai prudente inacordarea unei finantari pentru proiectele de concesiune dininfrastructura, fiind vorba de sume mari si de faptul ca in Europade Sud-Est nu prea sunt exemple de succes", explica Ionescu.
Dragos Apostol, asociat senior in cadrul departamentului deinfrastructura si PPP al firmei de avocatura NNDKP, sustine ca nulegislatia este motivul principal pentru care in Romania existaatat de putine proiecte PPP.
"Cadrul normativ actual (Ordonanta Guvernului nr. 34/2006) numentioneaza in mod expres parteneriatul public-privat ca speciedistincta de contracte, dar a spune ca in Romania nu existaactualmente un cadru normativ care sa permita realizareaproiectelor de parteneriat public-privat este exagerat".
Pe de alta parte, Matei Florea, partener in cadrul firmei deavocatura Schoenherr si Asociatii sustine ca atata timp cat risculde tara al Romaniei este perceput foarte crescut, in lipsa unuiajutor substantial din partea guvernului (credit enhancementinstruments), bancile comerciale nu vor finanta proiecte mari dePPP.
"Cheia este sa imbunatatim riscul de tara al Romaniei (perceputla nivel international) pana la un nivel la care finantarea deproiecte (project finance) sa fie posibila/viabila si sa existedisponibile instrumente de garantare impotriva fluctuatiilor decurs valutar (de obicei veniturile unui PPP sunt in moneda locala -RON)", explica Florea. Avocatii atrag atentia ca normele romanestise concentreaza exclusiv asupra procedurilor pentru incheierea unuiparteneriat intre autoritati si investitor, dar nu asiguracoordonarea cu prevederi legale asupra administrarii domeniuluipublic sau a exproprierilor.
Autostrada Pitesti-Sibiu si centura Capitalei, licitatein trei luni
Ministerul Transporturilor vrea sa scoata la licitatie pana lasfarsitul primului trimestru si autostrada Pitesti-Sibiu, proiectestimat la 1,3-1,5 mld. euro si centura la nivel de autostrada aBucurestiului, proiect de peste un miliard de euro, care vor firealizate tot printr-un parteneriat public-privat. "Cele douaproiecte au deja studiile de fezabilitate realizate si urmeaza capana la sfarsitul primului trimestru sa pornim licitatiile", afirmaIonescu.
Pentru autostrada de centura a Bucurestiului a fost semnat incadin iunie 2008 si va avea doua tronsoane - autostrada de centuranord (52,9 km) si autostrada de centura sud (48 km). Contractul afost atribuit prin licitatie deschisa asocierii Louis Berger &Tuca, Zbarcea si Asociatii & Credinvest International CorporateFinance Ltd, beneficiarul final fiind CNADNR.
Autostrada Pitesti-Sibiu, desi este pe coridorul IV(Constanta-Nadlac), nu va primi finantare de la Uniunea Europeanasi va fi realizata tot prin intermediul unui parteneriatpublic-privat, cel mai probabil in doua sectiuni - Pitesti-Curteade Arges si Curtea de Arges-Sibiu.
Cat va costa autostrada Comarnic-Brasov si cum va fiplatita
- 1,5 mld. euro - valoarea contractului de concesiune pentruautostrada Comarnic-Brasov, care se va intinde pe o perioada de 30de ani, din care 1,18 mld. euro reprezinta costul total allucrarilor de proiectare si constructie.
- Statul urmeaza sa plateasca constructorilor circa 180 mil. eurodupa finalizarea constructiei (valoare care acopera si dobanzile pecare le vor plati constructorii catre bancile de la care s-aucreditat), timp de 26 de ani, la care se adauga banii incasati dintaxa de autostrada, care va fi de 1,75 euro pe axa autovehicululuipe suta de kilometri.
- Calculat la o medie de 1,9 euro pe autovehicul, constructoriiar putea incasa circa 25 mil. euro pe an doar din taxa, la untrafic mediu zilnic de 30.000 de autovehicule.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
