Companii

Dezastrul de la Poştă: Cu pierderile Poştei mai făceam un tronson de Cernavodă-Medgidia

Autor: Mirabela Tiron

09.08.2012, 00:02 1871

Cu cea mai mare reţea de distribuţie din ţară şi cu monopol pe trimiterile de sub 50 de grame, Poşta a adunat pierderi de 484 mil. lei (105 mil. euro) în ultimii trei ani, valoare similară cu cea a construirii tronsonului de autostradă Cernavodă-Medgidia.

"Pornind de la realitatea faptului că nu se va obţine rapid o creştere suficientă de venituri care să asigure atingerea obiectivului de trecere pe profit, este necesară continuarea aplicării măsurilor de reducere a cheltuielilor, măsuri care se vor reflecta şi în reducerea cheltuielilor salariale, ce reprezintă circa 70% din totalul cheltuielilor de exploatare", a transmis Dan Dumitrescu, şef Birou Relaţii Publice şi Cabinet Director General. Anul acesta Poşta trebuie să treacă pe profit, estimat la 2 milioane de lei (434.000 euro) Bilanţul din prima jumătate a anului arată însă că operatorul de stat nu a reuşit să iasă de pe pierderi, ci doar să le reducă la 2,5 milioane de euro. Cifra de afaceri a fost în scădere cu 3,5%, până la 135 de milioane de euro. Poşta a stopat investiţiile în modernizarea oficiilor poş­ta­le după ce în ultimii cinci ani a refăcut doar 200 de sub­u­nităţi poştale din cele circa 6.000 existente în prezent. Dacă Poşta este pe pierderi, La Poste - poşta franceză - a avut un profit operaţional de 784 mil. euro la afaceri de 21 mld. euro. Pierderile totale ale Poştei în ultimii trei ani se ridică la 484 milioane de lei (105 mil. euro), iar compania riscă să se prăbuşească în lipsa unui plan de restructurare eficient. Chiar şi cu cea mai mare reţea de distribuţie din ţară şi cu monopol pe trimiterile poştale sub 50 de grame, Poşta abia reuşeşte să se menţină pe linia de plutire. Veniturile operatorului de stat sunt în scădere în timp ce firmele concurente vin cu servicii atractive pe segmentul serviciilor poştale şi de livrare colete.

Vopseaua scorojită de pe uşă stă să cadă, două tomberoane zac chiar la intrarea în oficiu, iar ghişeele delimitate de geamuri acoperite cu afişe aproape că nu te lasă să vezi ce este pe partea cealaltă.

Asta este imaginea cu care una dintre cele mai mari companii de stat, Poşta Ro­mână, îşi întâmpină clienţii la oficiul poştal 20 de pe strada Traian din inima Capitalei. Oficiul este amenajat într-o casă veche, cu o curte neasfaltată şi garduri ruginite.

Aici stau la coadă patru persoane care vor fie să îşi plătească factura la telefon, fie o amendă sau pur şi simplu să cumpere câteva timbre. Acesta este doar unul dintre cele 5.800 de oficii poştale în care nu s-a mai investit niciun leu în ultimii cinci ani. Acolo unde pereţii au fost văruiţi, ca, de exemplu, la oficiul 19 din piaţa Matei Ambrozie, tot se formează cozi, iar clienţii trebuie să interacţioneze cu reprezentantul poştei tot printr-un geam, care în străinătate a fost eliminat de mult.

Aspectul oficiilor poştale reflectă în totalitate nivelul de degradare în care se află compania Poşta Română, care, deşi are cea mai mare reţea de distribuţie din ţară şi deţine încă monopol pe trimiterile de mici dimensiuni până în 2013, nu a fructificat în niciun fel acest avantaj.

Anul trecut cifra de afaceri a Poştei a scăzut cu 8,2%, la 1,2 miliarde de lei (280 mil. euro), în timp ce pierderile au crescut cu 50%, până la circa 183 milioane de lei (42,5 mil. euro), conform datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe.

"În ultimii cinci ani, Poşta Română a modernizat aproximativ 200 de subunităţi poştale din cele circa 6.000 existente în prezent", au spus oficialii Poştei Române. Dan Dumitrescu, reprezentantul Poştei, a transmis că anul acesta investiţiile în modernizarea oficiilor poştale au fost stopate, dat fiind că se urmăreşte micşorarea costurilor.

Ineficienţă în administrare

Situaţia de la Poştă reflectă ineficienţa în administrare, managementul defectuos şi prevalarea interesului privat în faţa celui public.

În mai anul acesta Dan Nica, ministrul co­municaţiilor, declara că fără măsuri de re­structurare Poşta riscă să intre în faliment. În prezent, Poşta trece printr-o perioadă de restructurare a activităţii, dat fiind rezul­tatele negative pe care le-a obţinut în ultimii ani.

"Pornind de la realitatea faptului că nu se va obţine rapid o creştere suficientă de venituri care să asigure atingerea acestui obiectiv (profit de 2 mil. lei anul acesta) este necesară continuarea aplicării măsurilor de reducere a cheltuielilor, măsuri care se vor reflecta, din păcate, şi în reducerea cheltuielilor salariale, ce reprezintă circa 70% din totalul cheltuielilor de exploatare", a spus Dan Dumitrescu, şefBirou Relaţii Publice şi Cabinet Director General.

Potrivit Poştei, scăderea veniturilor a fost cauzată de prelungirea crizei economice, orientarea populaţiei către servicii alter­native (tranzacţii bancare, comunicaţii on-line) în defavoarea serviciilor oferite de poştă, dezvoltarea concurenţei, ce se reflectă prin ofertele mai avantajoase ale firmelor de curierat care operează pe acelaşi segment al serviciilor poştale, scăderea continuă a numărului de pensii şi alte drepturi sociale distribuite de Poşta Română.

Sub orice critică, aşa descriu clienţii Poştei Române condiţiile din oficii

"Cam de două-trei ori pe lună intru în oficiul poştal de pe strada Traian ca să plătesc facturi, acum am venit pentru a plăti factura la telefon. Oficiul, vedeţi şi dumneavoastră cum arată, ar putea să fie mai frumos", a spus Valentin Frigoiu, pensionar. Şi Alexandru Pârvu, 50 de ani, care a venit să cumpere timbre spune că i se pare sub orice critică aspectul acestui oficiu şi că pare că se aplică "după noi, potopul". Un tânăr, P. Grama, 23 de ani, care stătea la coadă să îşi plătească o amendă, afirmă că i se pare că nu s-a schimbat nimic în acest oficiu faţă de perioada în care venea să îşi ridice alocaţia.

Întrebaţi de ZF de ce nu s-a modernizat acest oficiu, oficialii Poştei Române au transmis că salariaţii din oficiul 20 îşi desfăşoară activitatea într-un imobil re­vendicat ce se află în litigiu, în consecinţă nu se pot executa lucrări de modernizare sau reabilitare. "Menţionăm faptul că pot fi modernizate numai clădirile ce se află în proprietatea Poştei", potrivit reprezen­tanţilor Poştei. Nu doar aspectul unor oficii poştale lasă de dorit, ci şi modul şi instrucţiunile de lucru, avizarea cu hârtii completate de mână, în locul celor telefonice sau prin e-mail şi formularistica.

Servicii noi, ce facilitează trimiterile de colete, doar la firmele private

În timp ce Poşta îşi pierde clienţii din cauza condiţiilor oferite şi a serviciilor, companiile private care concurează cu operatorul de stat pe segmentul de livrări colete încearcă să îşi crească cota de piaţă prin servicii noi, ce facilitează expedierea de colete. De exemplu, firma românească FAN Courier, cu afaceri de 40 de milioane de euro, a lansat în august un serviciu, collect point, prin care clienţii vor putea plasa coletele în oricare din cele 40 de magazine ale reţelelor Inmedio şi Relay. Mai mult, clientul poate face plata printr-un SMS, serviciul fiind disponibil tuturor persoanelor care deţin un telefon mobil cu o cartelă activă în reţelele Orange, Vodafone şi Cosmote.

În urmă cu o lună un antreprenor cu o experienţă managerială de peste 10 ani în curierat rapid şi proprietarul companiei de curierat Sameday Courier, Octavian Bădescu, spunea că până şi un curier din compania lui, "înarmat doar cu bună-credinţă", ar fi gestionat mai bine Poşta Română decât a făcut-o statul român, miniştrii de resort şi managerii de la Poştă.

Omologii La Poste (poşta franceză) şi Deutsche Post, pe profit, dar şi cu oficii moderne

"Pentru a atinge obiectivul de-a satisface 95% dintre clienţii noştri, până la sfârşitul acestui an vom organiza un nou model de întâmpinare şi asistenţă pentru client, dar şi de vânzare în oficiile poştale.

Scopul este reducerea timpului de aşteptat la coadă", aşa sună mesajul postat pe propriul site de La Poste (Poşta Franceză), care a introdus în oficiile poştale automate unde clientul poate realiza singur tranzacţii simple, evitând statul la coadă. Această măsură vine după ce toate oficiile poştale au fost modernizate, francezii renun­ţând de mult la geamurile de la ghişee.

La Poste, cu afaceri de 21 de miliarde de euro, a făcut un profit operaţional de 784 de milioane de euro, din care 149 de milioane de euro au fost generate de segmentul de corespondenţă, 336 de milioane de euro de cel de livrare rapidă colete, iar restul din alte servicii, potrivit datelor de pe site-ul companiei.

Dacă poşta franceză (cu 17.000 de oficii poştale şi 2 milioane de clienţi zilnic) şi afaceri de 20 de miliarde de euro, dar şi cea germană investesc în oficiile poştale şi reuşesc la sfârşitul anului să aibă şi profit, Poşta Română continuă să înregistreze pierderi, iar investiţiile în oficii poştale rămân doar la nivel de dorinţă.

Şi Poşta germană - Deutsche Post este pe profit. În prima jumătate a acestui an a avut afaceri de 13,7 miliarde de euro şi un profit net consolidat de 201 milioane de euro, potrivit raportului de pe site-ul companiei. Anul trecut compania cu 470.000 de angajaţi în 220 de ţări a terminat cu afaceri de 53 de miliarde de euro.


Structura veniturilor Poştei Române: face cei mai mulţi bani din plata pensiilor

Aproape o treime din cifra de afaceri a Poştei este asigurată de serviciile de plată a pensiilor, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale fiind principalul client al Poştei. Din serviciile poştale de corespondenţă Poşta câştigă în jur de 25%, iar din serviciile financiare prestate obţine încasări ce reprezintă sub 5% din veniturile totale.

În şase ani Poşta a schimbat 4 directori generali, iar unul dintre ei, Dan Mihai Toader (numit de Szolt Nagy - UDMR) a fost pus sub învinuire de DNA într-un dosar referitor la asocierea Poştei cu un grup de firme în vederea realizării unui proiect imobiliar pe Calea Victoriei din Bucureşti. În 2009 Toader a fost înlocuit de Marius Vătavu, care a fost schimbat cu Tudor Gabriel Bohâlţeanu, fost vice­preşedinte al băncii de stat Eximbank, numit de către ministrul co­mu­nicaţiilor Gabriel Sandu. După ce Bohâlţeanu şi-a dat demisia, a fost adus la conducere Daniel Neagoe, iar ulterior a fost numit la conducere Ion Şmeeianu.


Primul pas spre vânzarea unui pachet de 20%

Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI) vrea să vândă unui investitor strategic cel puţin 20% din acţiunile Poştei Române printr-o majorare de capital, operaţiune asumată în relaţia cu Fondul Mo­netar Internaţional (FMI). Recent, MCSI a publicat un anunţ cu intenţia de-a selecta un consultant de reputaţie internaţională - bancă de investiţii sau firmă de consultanţă cu experienţă în privatizare - în vederea acordării de consultanţă pentru pregătirea şi derularea pro­cesului de privatizare a companiei naţio­nale.

Ofertele vor putea fi depuse până pe 10 septembrie, se arată în anunţ. Acţionarii Poştei sunt MCSI, cu o participaţie de 75%, şi Fondul Pro­prietatea, care deţine 25% din capital. Mi­nisterul Comunicaţiilor controlează şase dintre cele nouă mandate ale Consiliului de Ad­mi­nis­traţie şi aprobă numirea directorului general.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO