O parte dintre executivii expaţi care au preluat mandatele în ultimul an au venit în România pentru că nu şi-au găsit un job echivalent în ţara de origine.
"Dacă organizaţia este la începutul ei aici, de obicei expaţii sunt oameni cu experienţă, spre finalul carierei lor şi care au rolul de «evanghelişti» în organizaţia locală. Dacă organizaţia se află pe o pantă descendentă, de obicei sunt trimişi oameni de «turnaround», cu o foarte mare putere intelectuală şi de obicei lideri ambiţioşi şi determinaţi, iar moştenirea lor rămâne pentru încă una-două generaţii de lideri", spune Ciornei.
Cei mai mulţi executivi expaţi (peste 50) lucrează în bănci, pentru că aici, de regulă, mandatele de CEO sunt date străinilor care provin din ţara-mamă a grupului financiar. Oana Ciornei mai spune că o altă categorie de expaţi o reprezintă cei care vin să înveţe, să se dezvolte şi care sunt în general la primul rol la acel nivel de responsabilitate sau la primul rol într-o piaţă emergentă.
Această idee este susţinută şi de rezultatele preliminare ale unui studiu al Fundaţiei Noua Europă în colaborare cu universitatea elveţiană St. Gallen, care concluziona că majoritatea managerilor străini membri în consiliile de administraţie ale celor mai mari 100 de companii locale după cifra de afaceri sunt fie la prima lor promovare, fie se află în pragul pensionării.
Aproape un sfert (23%) dintre cei mai importanţi 1.000 de oameni din mediul de afaceri local sunt de origine străină, cei mai mulţi fiind directori în bănci, lucrează în companiile din domeniul bunurilor de larg consum sau în sectorul telecomunicaţiilor, potrivit celei de-a cincea ediţii a anuarului "Who's who in business 2012 - Cei mai importanţi 1.000 de oameni din business", care va fi lansat de ZF săptămâna viitoare.
Cei mai mulţi executivi expaţi (peste 50) lucrează în sectorul bancar, unde activează şi o parte dintre cei mai longevivi manageri locali, exemple în acest sens fiind Laszlo Diosi (CEO şi preşedinte al OTP Bank România) sau Steven van Groningen (care este preşedintele Raiffeisen Bank România de la începutul anului 2002).
"Companiile care au făcut schimbări de management în ultimul an au încercat în principal să-şi ajusteze costurile, capabilităţile şi strategiile acestui management la parametrii economici ai pieţei române actuale, adică în corelaţie cu ceea ce piaţa locală poate produce ca venituri şi în lipsa investiţiilor străine masive care au susţinut-o în anii de creştere, explică Dana Patrichi, managing partner al firmei de executive search Alexander Hughes. Ea mai spune că schimbările în echipele executive ale companiilor locale au fost în mare parte legate de ajustarea "downshifting" a economiei româneşti, fără să existe neapărat o tendinţă clară în alegerea de manageri locali versus manageri expaţi.
O pondere semnificativă a expaţilor este şi în sectorul bunurilor de larg consum, unde există peste 35 de executivi străini aflaţi la vârful celor mai mari jucători de pe pieţele pe care activează. Amir Krenzia (proprietarul Alka), Khaled El Sohl (CEO al Caroli Foods Group), Victor Esquivel (directorul general al Dole România), Gerard Chandran (director general al Kraft Foods România), Jacques Reber (director general al Nestlé România), Onno Rombouts (managing director al Heineken România), Neil Coupland (JTI), Karolinei Georgieva (Oriflame), Sergey Slipchenko (Philip Morris) sau Gemma Webb (BAT) sunt doar câţiva dintre executivii străini care se află la conducerea unor companii care formează o piaţă de peste 20 de miliarde de euro. Aceştia sunt expaţi care au, de regulă, mandate de maxim 2-3 ani şi care au targete bine definite, de creştere, pe termen scurt, iar evoluţia lor în carieră în cadrul aceleiaşi companii depinde şi de rezultatele înregistrate în România.
"O altă categorie de expaţi o reprezintă cei care din cauza unor restructurări la nivelul organizaţiei globale sunt distribuiţi în România (oameni valoroşi, care contribuie atâta vreme cât nu consideră rolul o retrogradare sau găsesc bucuria de a lucra aici pe măsură ce descoperă oamenii)", explică Oana Ciornei (foto), managing partner al firmei de executive search Amrop.
În domeniul telecomunicaţiilor, cei mai mulţi expaţi se află în prima linie de management a celor mai mari operatori - Orange, Vodafone şi Cosmote. Dacă Vodafone este condus de la finalul lui 2010 de spaniolul Iñaki Berroeta, un expat cu o experienţă de peste 16 ani în domeniul telecom, Orange este condus de francezul Jean -François Fallacher, care are o vastă experienţă internaţională acumulată în cadrul France Telecom.
Cei mai puţini executivi străini există în industria media & advertising, dominată de manageri români care au consolidat business-uri de la zero în aceste domenii.
"Lipsa de investiţii străine şi de dezvoltare de proiecte noi, combinată cu seismele politice şi reputaţionale ale României au contractat în mod semnificativ piaţa de executive search din România: nu ai cum să ai încredere în oameni dacă nu-i poţi integra într-un univers coerent şi cât de cât previzibil. Îţi trebuie mai întâi un minim de încredere într-o ţară pentru a putea avea încredere deplină în managerii săi", mai spune Dana Patrichi de la Alexander Hughes.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
