În timp ce deja se lucrează la rute de export pentru gazul din Marea Neagră, două din trei locuinţe din România se încălzesc sau îşi prepară mâncarea la butelie sau la foc cu lemne. Practic, numai 3 milioane de locuinţe din cele aproape 8,5 din România sunt conectate la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale. În oraşe cheie, cum este cazul Constanţei, doar una din cinci locuinţe este racordată la reţeaua de gaze.
În timp ce lemnele ard şi buteliile se schimbă, anul trecut consumul de gaze a scăzut cu aproape 10%, astfel că la nivelul anului 2015 s-a consumat cu aproape 34% mai puţin decât în 2008. Mai mult, autorităţile locale întârzie să pună pe masă un plan pentru utilizarea gazelor din Marea Neagră, dar în schimb se lucrează intens la proiecte de conducte pentru a-l trimite în Austria. „Vă precizăm că numărul clienţilor casnici racordaţi la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale în octombrie 2015 este de 3,27 de milioane, cu menţiunea că numărul acestora reprezintă puncte de consum“, au declarat reprezentanţii Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei. Potrivit recensământului din 2011, în România sunt circa 8,5 mil. locuinţe. Potrivit datelor disponibile, o casă are de aşteptat jumătate de an pentru a fi conectată la reţeaua de gaze. De altfel, accesul la utilităţi este un indicator care plasează România pe ultimele locuri din lume, în compania unor ţări precum Nigeria, Cambodgia sau Pakistan. Cu toate acestea, distribuitorii de gaze promit că în următorii cinci ani vor merge cu un ritm de circa 100 de kilometri de noi conducte pe an, adică exact ca până acum.
