Anul energetic 2017: sistemele şi-au testat limitele, iar preţurile au sărit praguri istorice

31 dec 2017 Autori: Dan Straut , Mediafax

În 2017, sistemul energetic şi-a testat pragul de 10.000 MWh al puterii efective, electricitatea a atins preţuri maxime, sectorul gazelor a fost complet liberalizat, dar a pornit şi războiul burselor, iar ANRE (Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei) şi-a schimbat conducerea.

Încă din primele două săptămâni din 2017, pe fondul unui ger năprasnic şi prelungit, sistemul energetic şi-a testat capacitatea de livrare (după unii specialişti, sistemul şi-a testat chiar limitele de rezistenţă) şi astfel a ieşit la iveală un fapt mai puţin cunoscut până atunci: puterea energetică utilizabilă efectiv este mult mai mică decât puterea instalată („pe hârtie”). Necesarul energetic urcase la un maxim istoric de peste 10.000 MWh, obligându-ne la unele importuri, în condiţiile în care suma puterilor instalate la producători ar fi, în teorie, de cel puţin 14.000 MWh. Partea bună, după o astfel de experienţă, este că s-au dat cărţile pe faţă şi autorităţile au început să vorbească mai insistent despre necesarul de investiţii în noi capacităţi de producţie şi despre retenhologizarea/modernizarea celor existente.

Referitor la preţuri, un cumul de factori a dus la scumpiri fără precedent, atât în iarnă (peste 600 de lei/MWh), cât şi în vară (aproape 580 de lei/MWh). Iar autorităţile au demarat ample investigaţii pentru a găsi cauzele acestor evoluţii. Reprezentanţii Consiliului Concurenţei au anunţat încă din ianuarie că instituţia lucrează împreună cu ANRE şi analizează contractele încheiate la preţuri maxime istorice pe bursa de energie, suspecte că s-ar fi încălcat legislaţia.

În paralel, autorităţile au dat asigurări că scumpirile de pe bursa de energie (OPCOM) nu se vor transfera pe facturile populaţiei. „Vreau să precizez că aceste costuri suplimentare nu se vor reflecta în facturile emise populaţiei. Am vorbit şi cu dl Havrileţ (n.n. - preşedintele ANRE, Nicolae Havrileţ) şi el a fost ferm împotrivă, nu a fost de acord ca aceste costuri să se transmită la populaţie. Deci aceste costuri vor fi pe reţele, dar nu vor ajunge la populaţie”, a spus ministrul Energiei, Toma Petcu, la începutul lunii ianuarie, după întrunirea primei şedinţe a Comandamentului Energetic de Iarnă.

Ce se întâmplase, de fapt, în ianuarie? Golul rămas în urma retragerii a doi traderi cu ponderi mari în piaţa de energie a atras ca un magnet producători şi speculatori deopotrivă, astfel că preţurile au urcat la cote nefiresc de mari pentru o ţară în care capacitatea de producţie este de cel puţin două ori mai mare decât consumul.

De la 150-200 de lei/MWh în primele tranzacţii ale anului 2017 s-a ajuns la 650 de lei/MWh după 20 ianuarie din mai multe cauze suprapuse. Prima cauză a fost atingerea unui vârf istoric al consumului din zilele cu viscol extrem (5-15 ianuarie), cu anunţul că Transelectrica este abilitată inclusiv să limiteze cotele unor consumatori şi cu refuzul de a trimite electricitate la exportul cerut ca ajutor de vecinii bulgari. S-a creat astfel o conjunctură despre care operatorii tradiţionali care au reuşit să-şi păstreze calmul spun că a fost mai mult emoţională. A doua cauză este dată de cererea de intrare în insolvenţă a Transenergo COM (trader cu pondere semnificativă în piaţă), fapt care – deşi s-a găsit pe loc un înlocuitor pentru furnizarea de energie – a creat un gol, inflamând cererea pe de piaţa spot.

Pe lângă consumul ajuns la cote maxime şi inflamarea cererii de energie, au mai apărut şi anunţurile că s-ar putea ca stocurile necesare pentru producţia locală să nu fie suficiente, astfel că traderii n-au ezitat să apeleze la importuri. Operatorii mai spun, însă, că importurile respective au fost, de fapt, rezultatul unor speculaţii, adică s-a câştigat mult din diferenţa de preţ între exporturile ieftine anterioare şi importurile scumpe din ianuarie.

Aşadar, creşterea fără precedent a preţului energiei electrice pe piaţa spot a bursei nu a avut un impact în facturile plătite de populaţie. Pentru restul consumatorilor însă, factura la energie oglindeşte tipul de negociere cu furnizorul, sectorul de clienţi industriali fiind pe deplin liberalizat. Iar acolo unde contractele nu au acoperit termene lungi, scumpirile n-au întârziat. Există companii industriale care au înfruntat scumpiri de peste 30% la energie, lucru care le-a provocat pierderi consistente.

După o pauză de câteva luni a venit luna august, cu noi maxime istorice la preţurile energiei, pe fondul intensificării consumului. Piaţa pentru Ziua Următoare – PZU, o platformă a bursei de energie OPCOM – a consemnat cotaţia de 570 lei/MWh pentru data de 4 august, un maxim care nu a mai fost atins după criza din ianuarie. Ministrul Energiei, Toma Petcu, a declarat că una dintre soluţii la acest puseu ar fi plafonarea preţurilor. Preţurile energiei tranzacţionate pe OPCOM începuseră să urce de la sfârşitul lunii iunie, iar specialiştii spun că ar fi mai multe cauze, printre care scăderea la aproape jumătate a debitului Dunării (care afectează producţia şi la Hidroelectrica, şi la Nuclearelectrica), dar şi înghesuiala tot mai mare a furnizorilor pe PZU.

Confruntat din nou cu situaţia scumpirilor, ministrul Energiei a vorbit pentru prima dată despre posibilitatea plafonării preţurilor. „Am discutat de mai multe ori cu ANRE, le-am solicitat să ne propună orice soluţie, o hotărâre de Guvern, o plafonare... Aştept, de asemenea, un raport şi de la conducerea OPCOM, am sesizat şi Consiliul Concurenţei”, a spus Toma Petcu.

Nici în sectorul gazelor nu a fost tocmai linişte în anul 2017. Controversata Ordonanţă 64 şi intenţiile de amendare a Legii Energiei au creat cele mai multe nemulţumiri.

Proiectul legii de aprobare a Ordonanţei 64/2016, aflat în dezbatere la Parlament, prevede ca gazele naturale să se tranzacţioneze pe o singură platformă, iar acea platformă să fie cea deţinută de OPCOM – bursa de energie electrică. Dar în prezent tranzacţiile cu gaze se desfăşoară pe Bursa Română de Mărfuri (BRM), licenţiată pe 25 de ani pentru această piaţă. „Retragerea licenţei pe cale administrativă, în timpul valabilităţii acesteia (n.n.- pentru ca piaţa de gaze să fie gestionată doar de OPCOM) înseamnă şi reparaţii pe care statul ar trebui să i le plătească BRM”, au avertizat reprezentanţii BRM.

Conducerea BRM a prezentat şi un proiect de platformă cu tranzacţii pe contracte la termen prin care – în premieră pe piaţa bursieră – garantarea livrărilor va fi făcută de o contraparte centrală, ceea ce îl asigură pe consumator că va primi combustibilul indiferent dacă furnizorul contractual mai are sau nu capacitatea de livrare. „Ar fi fost extrem de util să existe un astfel de mecanism de protecţie a consumatorului final şi pe piaţa de energie electrică, mai ales în condiţiile create cu creşterile masive de preţuri din luna februarie”, a spus Septimiu Stoica, preşedintele BRM.

Printre modificările şi completările aduse Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 64/2016 menită să modifice şi să completeze Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, s-a decis în urma dezbaterilor din Comisia pentru industrii şi servicii transparentizarea pieţei, prin obligativitatea ca toate preţurile şi cantităţile stabilite în urma tranzacţiilor efectuate pe toate pieţele centralizate de gaze naturale, precum şi toate preţurile şi cantităţile din contractele de pe piaţa reglementată, contractele de export, contractele de import, contractele intragrup, preţurile de transfer şi cantităţile aferente să fie publice, în forme agregate şi să nu afecteze interesele comerciale ale operatorilor.

Mai mult, Comisia a decis „implementarea sistemului intrare-ieşire cu utilizarea punctului virtual de tranzacţionare (PVT) şi realizarea echilibrării pentru fiecare zi gazieră în PVT – în conformitate cu recomandările UE, România fiind ultima ţară din UE care nu a implementat încă acest sistem care aduce transparenţă şi fluiditate în sistem”, potrivit unui comunicat alinstituţiei.

De asemenea, Comisia a decis scoaterea redevenţei de concesiune a distribuţiei din preţul de distribuţie, aceasta fiind un element competitiv negociat cu autorităţile contractante şi nu o taxă deductibilă, limitarea costurilor justificate pentru operatorii de transport şi distribuţie, strict legat la activitatea de bază şi a profitului care nu poate depăşi 10% şi simplificarea procedurilor şi scurtarea timpului de obţinere a avizelor prin transferarea de la Ministrerul Energiei a dreptului de acordare a concesiunilor de distribuţie şi transport la Unităţile Administrativ Teritoriale (UAT). Pentru racordarea la reţeaua de gaze naturale a localităţilor şi caselor izolate s-a introdus obligarea concesionarilor de distribuţie să extindă reţelele conform necesităţilor din planurile de dezvoltare ale UAT-urilor.

„În privinţa delicatului subiect al liberalizării preţului, trebuie spus că, în forma emisă de guvernul Cioloş, principala modificare a fost liberalizarea totală a preţului gazelor naturale, cu toate că România negociase un calendar de liberalizare până în anul 2021”, se arată în comunicatul citat. Liberalizarea preţului gazelor naturale a intrat în vigoare pe data de 1 aprilie 2017. „Impactul negativ asupra consumatorului final a fost resimţit chiar din 1 aprilie 2017: preţurile gazelor naturale ofertate de producători şi traderi au crescut cu aproape 27%, de la 60 lei/MWh la 72-80 lei/MWh. Prin urmare, există riscul ca la începutul iernii 2017-2018 preţurile la gaze naturale să crească cu mult peste 80 lei/MWh, afectând grav consumatorii finali inclusiv alimentarea cu apă caldă şi căldură a populaţiei”, potrivit comunicatului Comisiei.

Comisia a mai precizat că modificările sunt aduse pentru a evita încălcarea unor articole din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene. „În expunerea de motive pentru noua formă a OUG 64/2016, se precizează şi că ordonanţa este promovată pentru a evita încălcarea art. 35 şi a art. 36 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene şi a art. 40, lit.c) din Directiva 2009/73/CE. Articolele menţionează ”eliminarea restricţiilor privind comerţul cu gaze naturale între statele membre, inclusiv dezvoltarea unor capacităţi trans-frontaliere de transport” şi că ”sunt interzise restricţiile cantitative la export”. Aşadar, respectivele prevederi europene nu conţin referiri la liberalizarea preţurilor, lucru confirmat şi de reprezentanţii Comisiei Europene din D.G. Energy.

Revenind la preţuri, sacumpirile resimţite de consumatorii industriali au fost dramatice. Ionel Borş, country manager Sidex şi preşedintele asociaţiei marilor consumatori de energie din industrie, a declarat că marii producători de energie sunt ai statului, care, prin reglementările impuse, a făcut imposibil accesul companiilor din industrie la resursele interne. În aceste condiţii, companiile sunt nevoite să apeleze la serviciile traderilor de energie, care au adaosuri mai mari. „Energia este o resursă primară, care trebuie introdusă în economie, în industrie”, a spus Borş. El a oferit, pentru comparaţie, faptul că în Statele Unite producătorii din industria metalurgică au costuri la 25% faţă de cei din România. Pentru Sidex, 40% din costurile de producţie ale tonei de oţel sunt reprezentate de energie, în prezent, în timp ce în perioada 2010-2011 acestea erau 25%.

În fine, tot în anul 2017 a fost schimbată şi conducerea ANRE. Plenul reunit al Senatului şi Camerei Deputaţilor l-a validat, la data de 18 octombrie, cu 220 de voturi „pentru” şi 79 de voturi „împotrivă”, pe Dumitru Chiriţă în funcţia de preşedinte al ANRE. Totodată, plenul reunit l-a validat şi pe Zoltan Nagy-Bege în funcţia de vicepreşedinte al ANRE, fiind înregistrate tot 220 de voturi „pentru” şi 79 de voturi „împotrivă”. În aceeaşi şedinţă de plen au mai fost validaţi Gheorghe Gabriel Gheorghe şi Corina Sulger în funcţiile de membri în Comitetul de Reglementare al ANRE.

 
Cuvinte cheie:
ENERGIE
, ANUL ENERGETIC 2017
, RETROSPECTIVĂ
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide