Aproape linişte pe simulacrul de bursă a gazelor naturale. La trei luni, tranzacţii de 2 mil. euro pe BRM, zero pe OPCOM

5 ian 2014 Autor: Radu Bostan

Platformele centralizate de vânzare şi cumpărare a gazelor naturale, înfiinţate în acest an după îndelungi amânări, au intermediat în primele trei luni de funcţionare tranzacţii pentru o cantitate echivalentă cu doar 0,05% din consumul anual de gaze al României, în contextul unui interes scăzut al jucătorilor şi o piaţă reglementată şi afectată de ingerinţe administrative.

Cadrul legal privind funcţionarea pieţei centralizate de gaze naturale a fost aprobat in 2013 de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), după mai mulţi ani de amânări. Două companii au primit licenţa de a administra pieţe de gaze, anume Bursa Română de Mărfuri (BRM), care de altfel intermedia deja acest fel de tranzacţii, şi OPCOM, companie deţinută de Transelectrica şi aflată astfel sub controlul statului. BRM şi OPCOM sunt concurente şi în ceea ce priveşte tranzacţiile cu energie electrică şi certificate de emisii de gaze de seră.

Toate contractele încheiate în primele trei luni de la aprobarea cadrului legal s-au semnat pe platforma administrată de BRM şi au avut ca obiect cantităţi mici de gaze, de ordinul câtorva mii de megawaţi-oră. Cumpărătorii au fost spitale, primării şi câteva companii private, iar contraofertanţii au fost furnizori precum Tinmar Ind şi Arelco Power.

Ca răspuns la ordinele de iniţiere a tranzacţiei, cumpărătorii nu au primit un preţ fix pe megawatt-oră, contractele cu gaze naturale având o metodă specifică de stabilire a preţului. Astfel, în loc de un preţ fix, vânzătorii propun cumpărătorului un discount faţă de preţul reglementat de ANRE pentru furnizorul implicit al cumpărătorului. Aceste tarife variază de la un furnizor la altul, dar un calcul grosier se poate face plecând de la un preţ reglementat mediu de 142 lei pe megawatt-oră. Astfel, tranzacţiile cu gaze încheiate pe BRM în primele trei luni au avut o valoare de puţin peste 2 milioane de euro, potrivit calculelor ZF.

 

Linişte pe OPCOM

De cealaltă parte, platforma administrată de OPCOM nu a înregistrat nicio ofertă în primele trei luni de când a devenit funcţională. Doar trei companii s-au înscris ca participanţi pe această piaţă, prima fiind OMV Petrom (SNP), care acoperă, împreună cu Romgaz (SNG), în jur de 96% din producţia anuală de gaze naturale a României.

Al doilea înscris a fost producătorul independent Amromco, care in 2012 a avut o cotă de piaţă de 2,15%, potrivit datelor ANRE. Mutarea a venit după anunţul intrării în acţionariatul Amromco a casei de comerţ Mercuria, care a investit 50 milioane de dolari în producătorul de gaze pentru a profita ulterior de dereglementarea preţului.

Lista participanţilor la piaţa de gaze a OPCOM a fost completată de firma de furnizare MET Romania Energy Trade, care face parte dintr-un holding deţinut în proporţie de 40% de grupul ungar petrolier MOL. Dincolo de poziţia a patra pe care o deţine în topul jucătorilor din piaţa locală de distribuţie de carburanţi, grupul ungar este implicat şi în activităţi de explorare şi producţie de hidrocarburi, având concesionate trei perimetre în vestul României.

 

O tentativă de piaţă

Cum se explică interesul scăzut al jucătorilor pentru tranzacţionarea gazelor pe bursă? Piaţa gazelor este încă reglementată, ANRE fixând preţul la care se vând gazele naturale din producţia internă. Acesta urmează să fie aliniat treptat la preţul gazelor din import, ceea ce va însemna o creştere de la 68,3 lei pe megawatt-oră, cât plătesc în prezent consumatorii noncasnici, la 119 lei pe megawatt-oră de la 1 octombrie 2014.

În plus, în fiecare lună, ANRE stabileşte ponderea gazelor produse intern şi a celor din import în coşul din care se alimentează consumatorii. Cum raportul dintre cele două surse este reevaluat în fiecare lună, acest lucru înseamnă că participanţii la piaţă nu pot conta pe un preţ constant de-a lungul întregului contract. "Cum să mă gândesc să fac un contract pe trei luni când vine cineva şi din pix îmi schimbă procentul de gaz de import de la 15 la 30%?", a arătat Dumitru Chisăliţă, specialist în petrol şi gaze.

Cu preţul şi amestecul stabilite în mod administrativ de o instituţie a statului, Chisăliţă spune că nu poate fi vorba despre o bursă adevărată de gaze. El subliniază că, în aceste condiţii, singurul mod de a convinge mai mulţi jucători să participe la piaţă ar fi tot o măsură administrativă care să-i oblige să tranzacţioneze. De altfel, ANRE a propus la începutul lunii un ordin prin care producătorii de gaze ar fi fost obligaţi să vândă 45% din producţie pe bursă, însă acesta nu a mai fost implementat.

"Faptul că înfiinţăm o instituţie nu înseamnă că avem şi o piaţă de gaze. Ea ar funcţiona în momentul în care ar exista o cultură pentru piaţă şi pentru bursă. Sunt foarte multe elemente deficitare. Chiar dacă bursa este un lucru bun, pentru că ar aduce în premieră acel preţ mediu al pieţei, până nu se pun la punct multe alte lucruri nu o să funcţioneze", a mai spus Dumitru Chisăliţă.

 
Cuvinte cheie:
energie
, bursa energiei
, opcom
, gaze
, tranzactii
, gaze naturale

Campurile marcate cu rosu nu sunt valide!

Comentariul a fost adaugat si va aparea dupa ce va fi moderat!

Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către redactori. Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să oferiţi o adresă de mail validă. Vă mulţumim!

zf.ro
Închide