Companii din Rusia, Ucraina şi Turcia au devenit în ultima vreme concurenţi serioşi pentru ArcelorMittal Galaţi, deoarece costurile la energie şi gaze naturale sunt mai mici în aceste ţări, iar legislaţia de mediu este mai relaxată, a declarat Ionel Borş, country manager al combinatului siderurgic, într-o întâlnire cu ministrul economiei, Varujan Vosganian.
Reprezentantul combinatului a solicitat un dialog cu autorităţile române pentru a evalua consecinţele preţurilor la energie şi gaze asupra competitivităţii economice, informează un comunicat al Ministerului Economiei.
ArcelorMittal Galaţi este al doilea mare consumator de energie din ţară şi tarifele în creştere au fost în repetate rânduri identificate de oficialii companiei ca fiind o povară nejustificată. Compania avertiza în luna ianuarie asupra necesităţii "de a se atenua diferenţele faţă de alte ţări cu privire la nivelul de subvenţii şi scutiri acordate" în ceea ce priveşte costul electricităţii, în condiţiile în care întreprinderile industriale din alte state beneficiază de diferite facilităţi fiscale şi economice.
În Germania, de exemplu, cea mai mare parte din costul subvenţiilor este suportată de consumatorii individuali şi firmele mici printr-o suprataxă inclusă în factura la electricitate. Preţul plătit de gospodării include în plus şi tarife pentru utilizarea reţelei de energie şi taxe asupra consumului. În schimb, marii consumatori industriali, precum producătorii de oţel, ciment sau hârtie, sunt scutiţi de la plata majorităţii acestor taxe prin legi vechi de un deceniu, implementate pentru ca industria germană să rămână competitivă la nivel global cu întreprinderile din state cu standarde de mediu mai relaxate.
Comisia Europeană a deschis însă o investigaţie asupra legislaţiei respective, contestate aprig de asociaţiile de proprietari şi de afacerile mici, pentru a determina dacă scutirile de taxe reprezintă ajutor de stat pentru marile industrii.
Pe lângă pierderea de competitivitate la nivel regional suferită de o companie sau ţară din cauza costurilor mai mari, măsurile de protecţie a mediului cum sunt certificatele verzi sau limitele asupra emisiilor de gaze de seră au şi o consecinţă numită "carbon leakage", sau relocarea emisiilor. Acest fenomen are loc atunci când producţia unui bun se mută dintr-un stat cu reguli de mediu restrictive într-unul cu politici de mediu mai relaxate sau inexistente. În această situaţie, la nivel mondial nivelul de emisii de dioxid de carbon rămâne neschimbat.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
