Potrivit datelor de la începutul lunii august aleTranselectrica, transportatorul naţional de energie electrică, 19din primele 20 de proiecte ca dimensiune care au trecut de aceastăfază de avizare, cea a obţinerii contractelor de racordare, suntlocalizate în Dobrogea, în diferite localităţi din Tulcea sau dinConstanţa, un singur investitor alegând Galaţiul pentru a-şirealiza investiţia.
Semnarea contractului de racordare la reţea, fie că este vorba dereţeaua de electricitate administrată de Transelectrica sau decele care sunt controlate de către distribuitorii de energie, cumar fi Enel (Italia), CEZ (Cehia), E.ON (Germania) sau de cătreElectrica, este o etapă importantă în realizarea unui proiecteolian, următorii paşi pe care un investitor trebuie să-i parcurgăfiind punerea sub tensiune a capacităţilor de producţie, obţinereaautorizaţiei de mediu şi a licenţei de producere.
Practic, de când un investitor semnează un contract de racordare cuoperatorul reţelei electrice unde urmează să fie amplasat un parceolian, trebuie să înceapă construcţiile.
133 de proiecte cât cinci reactoare de laCernavodă
În total, potrivit datelor Transelectrica de la începutul luniiaugust, aveau contracte de racordare la reţea 133 de proiecte cu ocapacitate cumulată de peste 3.600 MW, ceea ce reprezintăechivalentul a circa cinci reactoare ale centralei nucleare de laCernavodă.
"Teoretic, dacă ai deja un contract de racordare la reţea, înseamnăcă eşti dispus să mergi mai departe. Semnarea acestui contractînseamnă că eşti dispus să plăteşti o taxă de racordare la reţea acărei valoare depinde de soluţia tehnică pe care o are fiecareproiect în parte. Este un pas destul de costisitor pe care nu îlfaci dacă nu vrei să mergi mai departe", spune AlexandruTeodorescu, consultant independent în domeniul energiilorregenerabile.
Comparativ cu proiectele care au doar avizul de racordare la reţea,parcurile eoliene care deja au semnat un contract au o şansă derealizare mult mai mare.
"Cineva care a ajuns la contractul de racordare este mult maiprobabil să-şi ducă investiţia la capăt faţă de cineva care esteîn faza de aviz de racordare. Iniţial erau 21.000 MW în proiecteeoliene care aveau avize de racordare la reţea. Acum, proiectelecare au avize au ajuns la 4.700 MW, iar cele care au contracte deracordare au ajuns la 3.600 MW în august de la 2.700 în iunie.Tendinţa este aceea de a se stabili o egalitate între cele douăetape de avizare", explică Ionel David, consultant pe relaţiipublice din cadrul Asociaţiei Române pentru Energie Eoliană.
Cine sunt investitorii
Cele mai multe dintre cele 20 de proiecte analizate au fostîncepute de companii locale, înfiinţate tocmai cu scopuldezvoltării proiectelor de energie eoliană pentru ca odată ajunseîntr-o etapă destul de înaintată să fie vândute către investitoristrăini. Astfel, dintre cele 20 de proiecte, mai bine de jumătateau fost preluate de mari investitori, cum ar fi CEZ (Cehia), Enel(Italia), Energias de Portugal, Iberdrola (Spania), Verbund(Austria) sau RWE Innogy, divizia de energie regenerabilă anemţilor de la RWE.
Cel mai cunoscut antreprenor local în ceea ce priveşte proiectelede energie eoliană este omul de afaceri suedez de origine românăEmanuel Muntmark.
Acesta a refuzat constant să apară cu declaraţii oficiale în presă,dar proiectele pe care le-a dezvoltat au fost vândute unor firmeprecum CEZ, Petrom, cea mai mare companie locală, şi recent cătreButanGas România. Alte proiecte au fost dezvoltate de companii cuacţionariat cipriot sau de către persoane fizice despre care seştiu foarte puţine lucruri.
Pe lista celor 20 de mari proiecte eoliene care s-ar putea realizaîn România conduce detaşat CEZ care intenţionează să construiascădouă parcuri eoliene cu o capacitate totală de 600 MW, în valoarede 1,1 miliarde de euro, în localităţile dobrogene Fântânele şiCogealac.
Potrivit celor mai recente informaţii, la Fântânele sunt instalatecirca 120 de turbine dintre cele 139 de unităţi planificate, dintrecare 90 sunt deja în funcţiune.
În ceea ce priveşte partea de la Cogealac, această investiţie esteîntârziată din cauza mai multor probleme pe care investitorii le aucu diferite autorităţi locale implicate în procesul de avizare aproiectului.
Un alt mare proiect este realizat de către divizia de energieregenerabilă a Energias de Portugal.
Ce înseamă 2.400 MW în vânt
"Din datele pe care le avem noi, anul acesta ar putea fi puse înfuncţiune parcuri eoliene cu o capacitate de 650 MW, cele mai mariinvestiţii fiind parcul eolian de la Fântânele al CEZ, parcurile pecare le face Energias de Portugal la Peştera şi Cernavodă şi parculfăcut de Enel. Lor li se alătură şi o serie de investiţii maimici", spune David.
Saltul faţă de 2009 este spectaculos pentru că la sfârşitul anuluitrecut pe plan local nu erau instalaţi decât 14 MW. "Şi în 2011tendinţa va fi clar crescătoare", spune Teodorescu.
Doar un sfert din bani rămân în ţară
Cei 2.400 de MW din primele 20 de proiecte eoliene din Româniacare au contracte de racordare la reţea ar presupune investiţii depeste
3,8 miliarde de euro, ţinând cont de faptul că învestiţia într-unMW eolian costă între 1,6 şi 1,8 milioane de euro. Statisticileeuropene arată însă că aproximativ 75% din valoarea unui proiecteolian se duce pe partea de echipamente. Cum în România nu existădeocamdată producători de turbine eoliene, cea mai mare parte aunei investiţii în eoliene se duce la export, către firme cum ar fiGeneral Electric, Siemens sau Vestas care au experinenţă în acestdomeniu. Astfel, din cei
3,8 miliarde de euro pe plan local ar mai rămâne aproximativ unmiliard de euro care acoperă lucrări cum ar fi realizareafundaţiilor, partea de conectare la reţea sau construcţia dedrumuri.
"Cele mai multe locuri de muncă pentru un proiect eolian suntcreate de lucrările de drumuri, fundaţii şi realizareainstalaţiilor electrice. Locurile de muncă majoritare într-oinvestiţie eoliană sunt create în faza de creare a câmpuluieolian", explică David. Potrivit acestuia, deşi echipamentele suntmontate cu specialişti din partea firmelor producătoare de turbineeoliene, aceştia la rândul lor au nevoie de cazare în România, demâncare, necesităţi care creează la rândul lor valoare pentrueconomia locală.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
