- Aveţi două minute libere?
- Două minute libere mai am în martie, anul viitor.
Răspunsul îi aparţine lui Ştefan Gadola, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori locali, şi reflectă poate cel mai bine starea de efervescenţă prin care trece Clujul atât din punct de vedere economic, cât şi cultural. Gadola, alături de doi prieteni, un apartament, un fax şi 50 de dolari, au construit în zorii capitalismului EnergoBit, un business ajuns azi la 100 de milioane de euro care stă fără probleme lângă giganţi internaţionali, scrie revista săptămânală de afaceri Business Magazin.
„Clujenii sunt foarte antreprenoriali. Aşa au fost învăţaţi“, spune omul de afaceri. Statisticile îi susţin declaraţiile pentru că în 2015 au fost înfiinţate în Cluj 2.631 de SRL-D-uri, cele mai multe dintre cele 20.000 de mici afaceri antreprenoriale lansate la nivel naţional. Deşi nu intră în foarte multe detalii, Gadola spune că faţă de alte zone din România, Clujul a fost o bună perioadă de timp ocolit de atenţia investitorilor străini. „Cumva a trebuit să ne descurcăm. De exemplu, în Timişoara, lucrurile erau mai comode, au venit multinaţionalele, dar noi a trebuit cumva să ne descurcăm, aşa că ne-am pus pe treabă“, spune Gadola.
Din topul celor mai mari 20 de companii din Cluj la nivelul anului 2014, a doua cea mai mare este Banca Transilvania, un proiect început în 1994 în spatele căruia s-a aflat Horia Ciorcilă, unul dintre cei mai cunoscuţi bancheri locali, care anul acesta a preluat Volksbank. Tot în acest top este şi EnergoBit, compania care i-a „sedus“ atât de tare pe polonezii de la Innova Capital, încât la finalul anului 2012 au pus pe masa celor trei clujeni o ofertă de nerefuzat. În total, la finalul anului trecut, mai bine de 35.000 de firme îşi aveau sediul în Cluj, acesta fiind al doilea pol de business al României după Bucureşti. Mai mult, Clujul este al treilea judeţ din România în ceea ce priveşte numărul de angajaţi, după Bucureşti şi Timiş.
Gadola crede că a contat mult şcoala „foarte bună“, vârful de lance al învăţământului clujean fiind Universitatea Babeş-Bolyai.
Resursa umană tânără a transformat însă Clujul într-un veritabil Silicon Valley autohton, un experiment care câştigă teren anual.
Dacă la nivelul anului 2008 în Cluj erau circa 5.500 de angajaţi în domeniul informaţiilor şi comunicaţiilor, la finalul lui 2013 legiunea de soft-işti crescuse la aproape 12.000 de „soldaţi.“ Niciun alt judeţ din România nu a mai experimentat un astfel de traseu, ba chiar Bucureştiul a pierdut în perioada analizată, cea mai dificilă după prăbuşirea Lehman Brothers, mai bine de 3.200 de joburi din acest domeniu.
„Este greu de spus dacă o parte din acest joburi s-au regăsit în Cluj, dar este o variantă“, spune Andrei Kelemen, executive director al CLUJ IT Cluster, o reţea de companii IT fondată în octombrie 2012 cu scopul de a creşte competitivitatea la export a serviciilor şi produselor IT româneşti.
Dacă la nivelul anului 2008 în Cluj erau circa 5.500 de angajaţi în domeniul informaţiilor şi comunicaţiilor, la finalul lui 2013 legiunea de soft-işti crescuse la aproape 12.000 de „soldaţi.” Niciun alt judeţ din România nu a mai experimentat un astfel de traseu, ba chiar Bucureştiul a pierdut în perioada analizată, cea mai dificilă după prăbuşirea Lehman Brothers, mai bine de 3.200 de joburi din acest domeniu.
Citiţi materialul în întregime în cel mai recent număr al revistei Business Magazin
