"Dacă până acum un an şi ceva vorbeam în hectare, acum vorbim înMW. De obicei bulele se fac în acele domenii care au cea mai maredezvoltare", a spus Mihai David, directorul general alHidroelectrica, cel mai ieftin producător de energie din România,în cadrul unui seminar pe tema energiilor regenerabile organizat derevista Business Magazin.
În afară de Hidroelectrica, pe lista partenerilor la acesteveniment au fost KDF Energy, CEZ şi casa de avocatură Noerr.
Şeful Hidroelectrica nu a spus însă dacă această "bulă deenergie verde" se va sparge la fel cum a fost cazul celeiimobiliare, dar efectele pe care aceasta le va avea, dincolo deimpactul pozitiv asupra mediului, vor fi şi creşterea facturilor laenergie atât pentru consumatorii casnici, cât şi pentruindustrie.
"Scumpirea energiei va duce la scumpirea produselor fabricate înRomânia. Investiţiile în regenerabile vor grăbi ieşirea dinfuncţiune a producătorilor de energie cu costuri foarte mari", maispune David.
Motivul care va duce la creşterea facturilor de energie estedestul de simplu. Energiile verzi sunt sprijinite prin anumitescheme pentru că investiţia legată de aceste tehnologii este foartemare şi altfel nu ar fi rentabilă pentru nicio companie de profil. Necesitatea susţinerii acestor investiţii vine chiar dintr-unobiectiv asumat la nivelul Uniunii Europene, acela de a avea 20%din energia consumată la nivelul anului 2020 produsă din surseregenerabile. În contextul în care această directivă este oobligaţie pentru fiecare stat membru, modul în care sunt sprijiniteacestea depinde de fiecare ţară. România a ales sistemul decertificate verzi alături de cote obligatorii de energie verde pecare fiecare vânzător de electricitate trebuie să le aibă în coşulenergetic pe care-l dă mai departe clienţilor săi.
În mod simplist, pentru fiecare MWh de energie regenerabilăprodus se acordă un anumit număr de certificate verzi.Certificatele sunt vândute mai departe către furnizorii de energieelectrică, aceasta fiind dovada faptului că şi-au îndeplinit cotade energie regenerabilă pe care trebuie s-o aibă anual. Peste acestcâştig, companiile care produc energie verde ies mai departe cuenergia în piaţă şi o vând la preţul format dintre cerere şiofertă. Practic, un producător verde câştigă de două ori.Furnizorul de energie însă trebuie să-şi recupereze costurilesuplimentare generate de achiziţia certificatelor verzi, aşa că vatransfera aceste costuri în facturile de energie. Calculele ANREarată că la nivelul anului 2017, creşterile de preţ ar putea ajungechiar la 30% faţă de nivelul plătit în prezent de români.
"Până în 2020, un procent de 24% din energie trebuie să fie dinsurse regenerabile, inclusiv energia termică. Pentru acest procent,pe partea de electricitate, trebuie să avem cam 40% din energieprodusă din surse regenerabile, faţă de nivelul actual de 27%.Automat, aceste măsuri vor aduce o reducere a emisiilor de gaze cuefect de seră. Ce ne doare este că bugetul este de peste 10miliarde euro, (sume - n.r.) care vor fi plătite de consumatorulromân pentru sprijinirea acestor energii", a afirmat ZoltanNagy-Bege, director al departamentului de reglementare în eficienţăenergetică din Autoritate Naţională de Reglementare în domeniulEnergiei (ANRE). Mai mult, potrivit estimărilor ANRE, preţulenergiei electrice va creşte cu 2,5 euro până la 33 euro pe MWhpână în 2017.
"Chiar dacă nu vor fi 33 euro pe MWh, conform calculelor ANRE,efectul în preţ tot va fi de 25% sau 30% faţă de preţul actual alenergiei. Trebuie să fim conştienţi că în România consumatorul areo limită de suportabilitate. O creştere de 30% a preţului estefoarte mare", a continuat Bege. În prezent, legea care stabileştesistemul de promovare a energiilor regenerabile nu este încăaplicabilă în lipsa existenţei unei legislaţii secundare şi aavizului favorabil din partea Comisiei Europene. Deşi legea a fostpromulgată şi publicată în Monitorul Oficial, prevederile acesteiaîncă nu se aplică.
"În maximum 2-3 săptămâni, ANRE va elabora legislaţia secundară.Nu cred că mai devreme de aprilie - mai 2011 vom putea porniaceastă schemă de sprijin, pentru că procedura Comisiei Europeneeste foarte birocratică, am răspuns deja la câteva zeci deîntrebări ale CE şi nu cred că am ajuns la final", a mai spus Bege,adăugând că legislaţia în domeniu are unele "probleme".
În ciuda acestor piedici legislative, sunt deja o serie deproiecte mari care sunt aproape de finalizare, aşa că anul acestaîn România ar putea fi instalaţi circa 600-650 MW în parcurieoliene în urma unor investiţii de peste un miliard de euro.Această capacitate nu a fost însă funcţională pe tot parcursulanului 2010, aşa că la final producţia de energie eoliană ar puteafi anul acesta de circa 300 GWh, conform estimărilor specialiştilordin piaţă, adică aproximativ 0,5% din toată energia produsă anultrecut.
Cehii de la CEZ, care construiesc cel mai mare parc eolian dinRomânia pe raza a două comune dobrogene, Fântânele şi Cogealac,spun că ar putea începe construcţiile şi la faza a doua aproiectului după ce la Fântânele deja au ridicat 120 de turbineeoliene.
"Într-o săptămână ar trebui ca Inspectoratul de Construcţii dinConstanţa să-şi termine lucrările pe care le au de făcut laCogealac pentru ca, dacă avem vreme bună, să ne putem apuca deconstruit", a precizat Adrian Borotea, corporate affairs manager încadrul CEZ România.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
