Până la mijlocul lunii septembrie România ar trebui să aibă în sfârşit o strategie energetică proiectată pentru 2030, dar cu perspective până în 2050, datele furnizate până acum, care descriu situaţia actuală a sectorului, fiind destul de alarmante în ceea ce priveşte acoperirea cererii locale cu resurse interne.
Astfel, în circa 20 de ani, în absenţa unor descoperiri majore, România riscă să rămână fără petrol şi gaze, situaţia critică fiind înregistrată în domeniul ţiţeiului, acolo unde nu s-au înregistrat rezultate încurajatoare în ultimii ani.
Azi, producţia internă de petrol acoperă circa o treime din consum, în timp ce cererea de gaze naturale este în întregime acoperită de producţia locală mai ales în contextul în care consumul s-a redus dramatic.
„La producţia medie anuală din ultimii ani (3,9 milioane de tone), în condiţiile unui declin anual constant al rezervelor sigure de 5% şi o rată de înlocuire de 5% pentru rezervele de ţiţei şi condensat, se poate aprecia că rezervele actuale de ţiţei ale României se vor epuiza în aproximativ 20 de ani. Orizontul de timp al investiţiilor în sectorul de explorare şi producţie este de 20-30 de ani. Pentru ca statul să-şi maximizeze câştigul, sistemul legislativ şi de reglementare (mai cu seamă cel fiscal) trebuie să fie predictibil şi stabil şi totodată adaptat situaţiei internaţionale pentru menţinerea competitivităţii industriei petroliere naţionale“, se arată în draftul de strategie energetică publicat la mijlocul acestei săptămâni.
