Dependenţa Germaniei de Rusia va creşte şi nu doar la nivelul importurilor de gaze naturale. Piaţa rusă devine vitală pentru creşterea multor companii, mari şi mici, germane. Însă cea mai mare economie europeană este departe de a fi captiva Moscovei.
Germania este cel mai mare importator de gaze din Europa. Rusia este cel mai mare exportator de gaze din lume. Resursele de gaze din Marea Nordului se epuizează rapid.
Din această perspectivă, o relaţie de genul vânzător de gaze-client între Rusia şi Germania pare naturală. Iar rute directe prin care Rusia să exporte gaze în Germania par la fel de normale.
Germania este cea mai mare piaţă de export din Europa pentru gazele naturale ruseşti. Circa 40% din gazele naturale consumate de Germania vin din Rusia. Totuşi, doar 10% din energia produsă în Germania a provenit anul trecut din arderea gazelor. Aceasta înseamnă că doar 4% din producţia de energie a ţării este obţinută prin arderea gazelor ruseşti, scrie Bloomberg. Preşedintele american Donald Trump a spus că Germania este „captiva“ Rusiei pentru că importă prea multă energie din Rusia. După cum a remarcat Washington Post, China deţinea 7% din datoria SUA în 2016, iar, după logica lui Trump, aceasta ar însemna că SUA sunt controlate de China. În plus, planul Berlinului este ca până în 2050 circa 80% din energie să vină din surse regenerabile.
Aceasta este situaţia acum. Mulţi analişti cred că până când va avea o industrie curată, în care se va fi renunţat la arderea cărbunelui (în prezent, Germania îşi produce 40% din energie din cărbune), Germania îşi va creşte dependenţa de gazele ruseşti. Firma de consultanţă Wood Mackenzie a calculat că dependenţa va creşte la 50% până în 2025. Controversatul gazoduct Nord Stream 2, care ar trebui să lege Rusia de Germania pe sub Marea Baltică, nu ar face decât să încurajeze această dependenţă. Conducta, căreia SUA şi state est-europene i se opun cu înverşunare, va fi construită în paralel cu alta care deja funcţionează. Unele calcule arată că transportul energiei prin Nord Stream către Germania este cu 40% mai ieftin decât prin conductele care trec prin Ucraina.
Sprijinul Berlinului pentru Nord Stream 2 reflectă nu doar nevoia Germaniei de o sursă de încredere de gaze ieftine, ci şi convingerea că legarea nevoilor energetice ale Germaniei de ecomomia rusă este cea mai bună cale de a preveni conflictele mai serioase între cele două puteri, scrie Politico. Acest mod de a gândi, cu răspândire largă în stabilimentul politic german, este o moştenire a „Ostpolitik“, politica de détente (destindere) care a caracterizat abordarea avută de Germania de Vest faţă de URSS începând cu anii 1970. Mulţi germani cred că această politică a pus capăt Războiului Rece şi a ajutat la reunificarea ţării. Sprijinul Germaniei pentru Nord Stream 2 este de mulţi ani cel mai valoros activ al planurilor exportatorului rus de gaze naturale Gazprom în faţa rezistenţei din partea Comisiei Europene şi a altor state ale UE.
Germania se apropie şi altfel, nu doar prin importul de gaze şi politică, de Rusia. În Rusia au operaţiuni circa 5.000 de companii germane. Printre cei mai mari oponenţi ai sancţiunilor aplicate Rusiei de statele occidentate după invadarea Ucrainei sunt companiile germane. Lobbyul din partea lor pentru ridicarea sancţiunilor este puternic.
În 2014, anul în care a început conflictul dintre Rusia şi Ucraina, unul din zece exportatori germani îşi trimitea produsele în Rusia. Pentru trei sferturi din aceste firme bunurile vândute în Rusia reprezentau un sfert din exporturile totale, potrivit statisticii germane. Doar 1% din importatorii germani cumpărau produse ruseşti. Însă pentru cei care cumpărau din Rusia, această ţară era un partener de comerţ foarte important. Aproximativ jumătate din importurile Germaniei erau prin companii pentru care Rusia reprezenta cel puţin trei sferturi din importurile totale.
Acum, legăturile comerciale dintre cele două economii sunt mai modeste. Anul trecut, exporturile germane către Rusia au totalizat 26 de miliarde de euro, echivalent cu 2% din total. În schimb, Rusia a exportat în Germania în valoare de 31,5 miliarde de euro, ceea ce face ca Germania să stea în top 3 parteneri de comerţ ai Rusiei. 80% din exporturile Rusiei în Germania sunt energie. Cea mai mare parte a importurilor germane din Rusie este reprezentată de energie. 2017 este primul an de după 2012 când exporturile germane în Rusia cresc. Relaţiile comerciale bilaterale au sărit în sus cu 23%.
Exporturile germane mici reflectă faptul că multe companii germane şi-au construit baze de producţie în Rusia. În 2016, companiile germane au investit 1,95 de miliarde de euro în Rusia, cu 170 de milioane de euro mai mult decât în 2015. Germania contribuie cu 4% la investiţiile directe străine din Rusia, cea mai mare cotă dacă din top dacă sunt excluse ţările cunoscute ca paradisuri fiscale, în timp ce Rusia acoperă doar 0,5% din ISD primite de Germania. Principalul investitor rus din Germania este probabil Gazprom, potrivit researchgate.net.
Germania este unul dintre cei mai activi investitori din Rusia, se arată într-un raport al E&Y. Potrivit companiilor germane prezente pe piaţa rusă, agricultura şi industria alimentară sunt cele mai atractive sectoare pentru investitori în Rusia. În consecinţă, spre exemplu, producătorul de echipamente agricole Claas a hotărât să investească în producţia din Rusia. Cea mai mare companie de lactate din Germania, DMK GROUP, a cumpărat un producător rus de brânză. De asemenea, Henkel are fabrici în Rusia, la fel şi VW şi Mercedes-Benz. Siemens are 3.200 de angajaţi în Rusia. Metro are 16.000 de angajaţi acolo.
