Energie

Gigantul rus Gazprom caută noi modalităţi de a-şi alimenta principala piaţă, Europa, şi a pus ochii pe Bulgaria

Gigantul rus Gazprom caută noi modalităţi de a-şi...

Autor: Catalina Apostoiu

01.08.2018, 00:04 315

„Ar fi necesare o piaţă solidă, necesitând cerere ridicată, multe surse diferite de aprovizionare, participanţi diferiţi.“

Contractele gigantului rus din sectorul gazelor Gazprom cu Kievul pentru transportul produselor sale via Ucraina către Europa expiră anul viitor, iar furnizorul a 34% din gazele Europei este în căutare de noi modalităţi de a-şi alimenta piaţa principală, scrie Deutsche Welle.

Toată lumea a auzit de Nord Stream 2, prin care gazele ruseşti care trec acum prin Ucraina vor merge direct către Germania. Există însă un gazoduct mai puţin mediatizat, TurkStream, cu o capacitate de 32 miliarde de metri cubi. În mai, s-a anunţat că un al doilea segment al acestuia va fi direcţionat către cea mai săracă ţară a UE, Bulgaria, care se autodescrie drept un broker onest în businessul cu gaze din regiune.

Potrivit planului, portul Varna de la Marea Neagră al Bulgariei va depozita şi transporta gaze din Rusia şi Marea Caspică către România, Grecia şi Serbia. Gazprom vrea de asemenea să extindă conducta prin Bulgaria către hubul austriac Baumgarten, însă pentru aceasta va trebui să se conformeze cu reglementările UE.

Segmentul bulgar al gazoductului ar avea o capacitate de 15 miliarde de metri cubi, ar putea deveni operaţional la sfârşitul anului viitor şi ar urma să implice costuri de 1,4 miliarde de euro.

„Includerea Bulgariei în proiectul ruso-turc TurkStream ar putea surprinde după eşecul proiectului South Stream, însă având în vedere poziţia geopolitică a Bulgariei, nu există nimic surprinzător“, declară Jan Mus, expert în ştiinţe politice, pentru DW.

„Pentru ca gazoductul să ajungă în Europa Centrală, Bulgaria este alegerea firească, evitându-se astfel Macedonia. În plus, Sofia are o abordare mult mai pragmatică faţă de Rusia decât Polonia sau România“, adaugă Mus.

Moscova nu vrea însă o repetare a experienţei South Stream, iar Nord Stream 2 îi dă deja dureri de cap. În acest context, ministrul rus al energiei Aleksander Novak a declarat că Rusia se va angaja în acest proiect numai cu acceptul Bruxelles-ului.

Reacţiile autorităţilor europene par pozitive.

Rezultatele provizorii ale unui studiu de fezabilitate au fost prezentate în Bruxelles în iunie, iar operatorul sistemului de transport de gaze al Bulgariei a indicat că proiectul ar urma să fie implementat în două etape.

BERD susţine planul, însă unii oficiali UE s-au arătat îngrijoraţi că Sofia ar putea alege să trimită gaze în Europa mai degrabă pentru a câştiga comisioane de tranzit decât pentru a permite o tranzacţionare a acestora într-un nou hub.

În pofida vâlvei stârnite în jurul proiectului, Bulgaria nu va deveni probabil un hub de gaze peste noapte ca NBP din Marea Britanie şi TTF din Olanda.

Ar fi necesare o piaţă solidă, necesitând cerere ridicată, multe surse diferite de aprovizionare, participanţi diferiţi, crede Jonathan Stern, cercetător în cadrul Natural Gas Research Program al Oxford Institute for Energy Studies.

ìIar Bulgaria întruneţte puţine sau niciuna dintre aceste cerinţe. Practic, este o piaţă mică dominată de gaze ruseşti cu un anumit procent de gaze azere şi de GNL din Greciaî, spune acesta.

ìÎnşeleg că întregul proiect este prezentat de elitele bulgare drept un succes uriaş, dar adevărul este că Moscova şi Ankara vor dicta termenii, iar influenţa Sofiei va rămâne limitatăî, concluzionează Mus.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO