Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, dă startul unuia dintre cele mai mari proiecte de retehnologizare, amenajarea hidrotehnică Vidraru, cu hidrocentrală, dar şi cu celebrul baraj, urmând să intre într-un facelift de 82 de milioane de euro.
Centrala împlineşte anul acesta 50 de ani de exploatare, fiind una dintre cele mai remarcabile lucrări hidrotehnice din România, alături de Porţile de Fier sau centrala Stejaru-Bicaz.
Potrivit datelor din anunţul de licitaţie, publicat săptămâna trecută, compania aşteaptă până pe 1 august ofertele pentru această lucrare de retehnologizare care va include toate elementele amenajării Vidraru.
Licitaţia va crea cu siguranţă agitaţie în piaţa de profil în contextul în care marile lucrări din domeniul energetic din ultimii ani au fost destul de rare, majortatea firmelor de echipamente şi servicii fiind nevoite să-şi încerce norocul pe pieţele externe.
Puţină istorie
„Apele năvalnice ale Argeşului au fost zăgăzuite pentru totdeauna de uriaşul piept de beton al barajului Vidraru. Mai la vale, la poalele muntelui care poartă Cetatea Poienari ca pe o coroană, a apărut din adâncuri o construcţie de uriaş care adăposteşte turbinele din care pornesc pe strunele liniilor electrice hergheliile de cai-putere.
Astfel, în anul 1966, odată cu punerea în funcţiune a hidrocentralei Vidraru, a luat fiinţă prima formă de organizare a sucursalei de astăzi (Sucursala Hidrocentrale Curtea de Argeş - n. red.)“, se arată în raportul în care sunt prezentate cauzele insolvenţei publicat de Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica în 2012.
Cel mai spectaculos element al amenajării Vidraru este barajul cu acelaşi nume.
„Barajul Vidraru a fost, la momentul inaugurării, al cincilea în Europa şi al nouălea în lume între construcţiile similare. Este un baraj de beton cu dublă curbură realizat din 22 de ploturi verticale, având înălţimea de 166,6 metri şi o lungime la coronament de 307 metri, fiind traversat de 9 galerii orizontale interioare în care se găsesc amplasate aparatele de măsură şi control“, se arată pe site-ul Hidroelectrica.
Barajul are o grosime de 6 metri la coronament şi de 25 de metri la bază. Centrala subterană este formată din patru turbine, fiecare de câte 55 MW. Astfel, cu o capacitate de 220 MW, centrala Vidraru reprezintă circa 4% din capacitatea totală a Hidroelectrica.
O altă „bătrână doamnă“
Compania a demarat în ultimii ani proiecte de retehnologizare la activele cheie pe care le are în portofoliu.
De exemplu, în vara anului 2014 compania a demarat procedura de atribuire a contractului pentru modernizarea hidrocentralei Stejaru-Bicaz, unitatea cu care a început procesul de electrificare a României.
Hidrocentrala Stejaru-Bicaz se află în exploatare de mai bine de 50 de ani. La momentul finalizării lucrării, barajul hidrocentralei, care măsoară 127 de metri, era cel mai mare din România şi al patrulea ca dimensiuni din Europa, realizarea acestui proiect fiind o adevărată şcoală pentru celelalte mari hidrocentrale, cum ar fi Porţile de Fier sau Vidraru.
Contractul de retehnologizare a hidrocentralei Stejaru din judeţul Neamţ a fost câştigat de asocierea companiilor Romelectro şi Litostroj Power, valoarea proiectului fiind de 75 milioane euro.
Potrivit informaţiilor publicate de Hidroelectrica, anul trecut compania a înregistrat o cifră de afaceri de 3,18 miliarde de lei şi un profit net de 906 milioane de lei.
Compania ar trebui să iasă luna aceasta din insolvenţă, potrivit celor mai recente informaţii.
