Energie

Concluziile ZF Power Energy 12: energia este un sector fierbinte cu multe oportunităţi, iar benzina nu are şanse să se ieftinească

29.02.2012, 16:52 3516

ZF Power Summit 12 s-a încheiat cu concluzia că listarea companiilor din energie ar da un suflu nou Bursei, dar ar fi un avantaj şi pentru Romgaz sau Hidroelectrica pentru că transparentizarea adusă de listare le va face să arate mai bine în faţa investitorilor.

Un alt subiect fierbinte a fost preţul benzinei, care însă nu va scădea atâta timp cât tensiunile geopolitice din Golful Persic nu vor permite preţului petrolului să coboare. Spre deosebire de Occident, în ecuaţia preţului benzinei din România mai intră şi cursul. Care are însă tot un efect de creştere.


15:35Panel despre valoarea companiilor energetice din Româia şi listarea acestora pe Bursă

Invitaţi: Mihai Căruntu, şef departament Analiză pe piaţa de capital, BCR, Iuliana Mocanu, şef departament Analiză, Raiffeisen Capital and Investment, Florin Ilie şi şef departament Piaţa de capital, ING.

Iuliana Mocanu, Raiffeisen: Listarea companiilor ajută la capitolul transparenţă, dar trebuie să existe o strategie pentru aceste companii. Cu cât incertitudinea este mai mare cu atât discountul este mai mare. Listarea este un avantaj din punctul de vedere al investiţiilor, dar şi o imagine mai bună în faţa instituţiilor financiare la care ar apela.

Mihai Căruntu: Hidroelectrica şi Nuclearelectrica vor putea vinde energie prin OPCOM şi îşi vor îmbunătăţi profitabilitatea şi astfel vor arăta mai bine în ochii investitorilor străini.

Mihai Căruntu: La Romgaz lucrurile sunt mai stabile, face constant profituri de peste 100 de milioane de euro pe an, în timp ce la Hidroelectrica lucrurile stau puţin diferit pentru că profitabilitatea depinde de factori naturali.

Florin Ilie: Riscul de eşec în cazul Romgaz şi Hidroelectrica este mai mic decât la Petrom, unde oferta a eşuat pentru că a fost o problemă de preţ. Piaţa a oferit un preţ pe care statul nu a fost dispus să îl accepte. Va fi mult mai uşor de plasat pe piaţă Romgaz şi Hodroelectrica decât Petrom.

Mihai Căruntu: Preţul Petrom, care a crescut cu 40% în ultimele două luni, a fost susţinut de faptul că de la anul va deveni parţial integrată pe verticală în zona de gaze prin centrala de la Brazi. Acest lucru este foarte important pentru întreg sistemul energetic al României. Probabil va fi un centru de profit important pentru companie. Probabil Petrom va deţine din 2013 10% din piaţa de electricitate.

Florin Ilie: Probabil că primul va intra pe Bursă Romgaz, urmat de Hidroelectrica. Clar Romgaz are o şansă mai mare, a pornit mai devreme, cred că şi managementul Hidroelectrica face lucruri bune.

Iuliana Mocanu, Raiffeisen: Piaţa din România este dependentă de cea europeană. Ce mişcă cel mai mult piaţa este sentimentul investitorilor, iar acesta depinde de factorii externi.

Mihai Căruntu: Dacă se listează şi Romgaz, ponderea companiilor listate în Fondul Proprietatea va urca, iar discountul va merge în jos. Referitor la piaţă, logic ar fi să închiderm peste valorile curente. Risc să spun că o creştere de 10-15% este sustenabilă.

Mihai Căruntu, BCR: Fondurile de pensii şi cele mutuale deţin mai puţin de 10% din free float-ul Bursei. Reforma sistemului de pensii a început târziu la noi, investitorii instituţionali din România nu au puterea să susţină cotaţiile companiilor.

Florin Ilie: Cred că sunt şanse mari ca statul să iasă pe piaţă cu aceste companii energetice, aceste companii vor veni pe Bursă pentru că va exista interes. Interesul pentru companiile din sectorul energetic este mai mare decât în cazul altor companii. Reglementarea reprezintă însă un element important.

Florin Ilie: Toţi ne întrebăm ce a făcut criza. Criza a făcut găuri în sectorul financiar mondial care trebuie acoperite cu bani, mă refer la deficite de finanţare. Finanţarea acestor creanţe a rămas neacoperită din mai multe puncte de vedere, Finanţarea de a BCE are reverberaţii masive în piaţă în sensul unei lichidităţi şi a unui apetit pentru risc.


14:29Gicu Firu, corporate brokers manager, Signal Iduna

Avem parteneriate cu 350 de clinici medicale din toată ţara. Având în vedere industria petrolieră, răspundem provocărilor care apar în condiţiile unor operaţiuni în zone izolate. Noi identificăm medici privaţi în acele zone. Plătim direct furnizorul de servicii.

Sunt companii din energie, de stat şi private, care au cumpărat servicii de asigurare. Suntem în acest moment în proces de negociere privind achiziţia de servicii de asigurări cu mai multe companii din energie.


14:02Cristian Secoşan, director general al Siemens

Soarele are un potenţial nelimitat din punct de vedere energetic. Necesarul energetic al pământului poate fi acoperit uşor din această sursă. Poate că într-un viitor mai îndepărtat cu ajutorul reţelelor care vor înconjura Pământul vom putea avea energie produsă în Australia.

Există foarte multe zone în care noi ca şi companie am putea să ne implicăm, să luăm fonduri europene. Pe de altă parte cred că este importantă şi o relansare a pieţei româneşti propriu-zis şi a consumului.

În prezent în România se pot produce 50% din componentele unei turbine eoliene.

Noi nu avem furnizori din România, dar vă pot spune că există componente de centrale eoliene produse în România care sunt livrate în alte ţări. Nu facem în România părţile mari de tablă. La partea de tablă şi la turnul propriu-zis am încercat să căutăm furnizori însă acest lucru este legat de piaţa locală, interesul este prea nou. În funcţie de dezvoltarea pieţei luăm în considerare şi producţia pe piaţa locală.

În prezent Siemens nu are niciun megawatt în funcţiune în centralele eoliene din România. Avem un portofoliu de contracte de crica 220 de mw, care sunt în lucru. Cred că vom mai lua încă 200 mw în următoarea periaodă.

Referitor la mixul de energie, cărbunele trebuie luat în calcul în continuare. Este o tehnologie viabilă pe termen mediu. Avem tehnologia de a arde cărbunele în mod curat. Ţinând seama de resurse cred că este o resursă ce trebuie luată în calcul şi pe termen lung.

Sistemele smartgrid vor gerstiona producătorii şi sursele de energie distribuite şi va exista un schimb de informaţii între producători şi consumatori. Smartgrid-ul poate să ajute prin gestionarea mai bună a energiei. Ar trebui să ajungem treptat la acest sistem, prin paşi care se vor face în timp.

Cea mai fierbinte parte a sectorului energetic este partea de energie regenerabilă, în special partea de eoliene, lucru de care vom beneficia şi noi. Începe şi boom.ul pe energia fotovoltaică. Se interesează foarte multă lume despre acest domeniu.

După părerea mea toată energia eoliană produsă în România se poate prelua în sistem. Toată energia poate proveni din energie eoliană. Dar problema o să fie ce ne facem când nu mai bate vântul.


13:28Dumitru Chisăliţă, consilier al ministrului economiei

Romgaz nu are o relaţie directă cu Gazprom, este vorba de Imex Oil şi Vitersal. Contractele expiră la 31 decembrie 2012. Nu ştiu ce va considera noua conducere a Romgaz cu privire la aceste contracte.

România nu are o strategie de securitate energetică reală din punctul meu de vedere, Aceasta trebuie să plece de la principii, care trebuie să separe elementele: strategia energetică, strategia deficitului energetic şi strategia clientului vulnerabil.

În momentul în care preţul se va baza pe cererea şi oferta din toate elementele din aval se vor regla de la sine. Este un interes deosebit al investitorilor pentru acest tip de energie în condiţiile ăn care gazele sunt mai ieftine decât alte surse energetice.

Capacitatea de înmagazinare pe care o avem acum în România satisface cererea din acest moment, de aceea investii în alte capacităţi de înmagazinare va aduce costuri supliementare.

Sunt convins că dacă mâine vom liberaliza preţul la gaze, acesta nu va ajunge la nivelul preţului la care importăm din Rusia sau din alte părţi pentru că o parte din consumatori nu le vor putea suporta.

Nu cred că treuie sprijinit niciun consumator prin subvenţionare a produsului ca atare. Orice pârghie de ajutor trebuie să respecte normele naţionale şi europene.

Piaţa este influenţată de cerere şi ofertă, iar eu am pledat recent pentru un preţ al pieţei. Aceste două elemente sunt dinamice. Poziţia mea este să dezvoltăm un mecanism pentru a ajunge la un preţ real al pieţei care să fie subvenţionat pentru anumite categorii sociale sau să se găsească alte metode. Preţul trebuie să fie dat de piaţă şi nu stabilit fix.

Gazele de şist se găsesc în zăcăminte cu porozitate şi permeabilitate mică. Aceste două caracteristici stavilesc modul în care acest tip de gaze se pot extrage. Romgaz a iniţiat un grup de analiză pentru mai mulţi parametri. Studiile nu au fost finalizate, iar la acel moment vom putea discuta de cifre concrete despre potenţialul local. Pericolul gazelor de şist nu este real, însă investiţiile suplimentare presupun dosturi mult mai mari, ceea ce face ca în acest moment aceste gaze să fie greu vandabile pe piaţă.

La finele anului trecut s-a semnat prelungirea acordurilor de concesiune cu ANRM, valoarea totală a cercetărilor se ridică la 500 de milioane de dolari.

În ultimii ani atât Romgaz, cât şi Petrom prin măsurile introduse în zona de cercetare şi exploatare a reuşit să diminueze declinul producţiei de gaze. Acest lucru a fost ocolit de previziunile făcute acum 10-15 ani.

În funcţie de mai mulţi factori, consumul, noile descoperiri etc, putem spune că România mai are gaze pentru o perioadă de la 10 ani la 50-70 de ani.

Cred că avem un trecut frumos în industria gazelor şi mai cred că viitorul este deschis multor oportunităţi. Cred că noile descoperiri care se anunţă în Marea Neagră, ca şi activităţile de recuperare a gazelor din depozire vor duce la creşterea rezervelor de gaz.


13:02Inaki Beroetta, CEO al Vodafone România

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO