Marile proiecte de producere a energiei au fost reluate anul acesta, discuţii fierbinţi fiind purtate pe tema celor 7,5 miliarde de euro care ar trebui investite în cele două reactoare noi de la Cernavodă şi în hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti. Rămâne însă o singură problemă: consumul intern de energie nu creşte, iar proiectele de întărire a capacităţii de export bat pasul pe loc.
Ziarul Financiar a comparat, pe baza datelor publicate pe site-ul ENTSO-E, reţeaua europeană a operatorilor de servicii de transport al energiei, structură din care face parte şi Transelectrica, evoluţia consumului de energie din ţările din regiune (Bulgaria, Ungaria, Serbia, Cehia, Polonia), dar şi din câteva pieţe vest-europene (Austria şi Germania).
Care au fost rezultatele?
Potrivit acestor date, din toate cele opt state analizate, România a avut anul trecut cea mai severă scădere a consumului de energie, de aproape 4%, până la 52,3 TWh, în timp ce Austria chiar a înregistrat o uşoară creştere de 0,5%.
Datale legate de consum publicate de ENTSO-E sunt puţin diferite faţă de datele publicate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), potrivit căreia anul trecut în România s-au consumat 49,7 TWh, cu 5% mai puţin faţă de 2012. Potrivit explicaţiilor disponibile pe site-ul ENTSO-E, consumul afişat în cazul fiecăriei ţări reprezintă consumul total, plus pierderile de reţea, din care este eliminată energia folosită de unităţile de pompare (de exemplu hidrocentralele care se pot transforma în consumator de energie prin pomparea apei de la vale la deal în perioadele de exces de producţie în piaţă, pentru ca apoi să uzineze această apă şi să producă electricitate în perioadele în care cererea creşte - n .red.).
România mai deţine un record negativ în ceea ce priveşte evoluţia consumului de energie în regiune, având cel mai puternic recul în perioada 2008-2009. Astfel, de la o economie care duduia, în 2009 consumul de energie al României s-a redus peste noapte cu aproape 8,3%, recordul regiunii.
