În 2010, circa 42% din toată energia produsă în România se baza pe cărbuni. Anul trecut, numai 27% au mai venit din această sursă, energia verde ajungând la o pondere de 12,5%.
Cele mai frumoase sate din lume. Destinaţii pitoreşti îngheţate în timp. Galerie FOTO
Aceasta, alături de apariţia pe scena producţiei a unui nou reactor de la Cernavodă şi a centralei pe gaze Petrom sunt cele mai remarcabile transformări din peisajul energetic din ultimul deceniu.
Din joc s-au retras mamuţi precum Termoelectrica sau RAAN, firme care au falimentat, în timp ce continuarea funcţionării unor entităţi pentru Complexul Energetic Hunedoara, singura companie care mai transformă în energie huila din Valea Jiului, este pusă serios sub semnul întrebării. În acest moment, 40% din energia consumată de România este verde, în aceste procente intrând desigur marile hidrocentrale administrate de Hidroelectrica.
Acum zece ani
În 2006, cărbunii asigurau 42% din producţia de energie, în timp ce energia nucleară nu avea decât o pondere de 9% în contextul în care la Cernavodă funcţiona un singur reactor. La acel moment, România nu avea nicio turbină eoliană montată.
Datele din rapoartele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) arată că în 2006 „fauna“ producţiei de energie era populată de mamuţi precum Termoelectrica sau Electrocentrale Deva. În 2010 este deja vizibilă o modificare de substanţă în producţia de energie electrică în contextul în care la Cernavodă deja începuse să funcţioneze cel de-al doilea reactor nuclear. De la o pondere de numai 9% în 2006, în 2010 un bec din cinci din România era aprins de centrala de la Cernavodă, care ajunsese să controleze o felie de 19% din producţia energetică. Fiind un producător ieftin de energie, centrala de la Cernavodă a fost prima lovitură dată centralelor termo. Deja Termoelectrica începea să devină istorie. Nici în 2010 energia verde nu conta în producţia locală, dar din acel an începe practic boom-ul investiţiilor în acest domeniu, fenomen care avea să transforme radical peisajul energetic local.
Măturate de vânt
Energia verde a generat probabil una dintre cele mai puternice transformări în peisajul energetic autohton, investiţii de peste 6 miliarde de euro fiind atrase în acest sector pe baza unei scheme de sprijin extrem de generoase. De la aproape nicio turbină instalată, România a ajuns în acest moment la o pădure de circa 1.500 de „mori de vânt“ şi la hectare întregi plantate cu panouri solare.
Anul trecut de exemplu, 12,5% din producţia de energie din România a fost generată de turbinele eoliene, panourile solare şi de centralele pe biomasă, acesta fiind cel mai mare procent de energie verde pe care România l-a avut vreodată.
Efectul? Termoelectrica nici nu mai există, iar firme precum Complexul Energetic Hunedoara se văd încet, încet scoase din piaţă în contextul în care singurul element care-i ţine pe producători în joc este preţul.
Dar intrarea în funcţiune a unui reactor nou la Cernavodă şi cele 6 miliarde de euro injectate de investitorii străini în eoliene sau solare nu au fost singurele elemente care practic au decis soarta multor centrale pe cărbuni din România.
Petrom, singurul producător local de petrol şi gaze, a terminat în toamna anului 2012 o investiţie de 530 de milioane de euro într-o centrală pe gaze la Brazi cu o capacitate de 860 MW, mai mare decât un reactor de la Cernavodă. Anul trecut, centrala Petrom a a avut o cotă de 5,74% din toată energie livrată în sistem, devenind astfel al patrulea cel mai mare producător de energie din România. Centralele pe cărbuni au mai pierdut puţin teren.
