În satul vâlcean Ciunget, insolvenţa Hidroelectrica, unul dintre cei mai mari producători de energie din România, este pe buzele tuturor. Motivul este întemeiat pentru că cel mai important lucru din acest loc este o hidrocentrală imensă, de 510 MW, un pic mai mică decât un reactor de la Cernavodă, la care au muncit 12.000 de oameni şi care de 40 de ani livrează energie în sistem în mod constant.
"Este şi el băiat deştept domne Borza ăsta (Remus Borza, administratorul judiciar al Hidroelectrica - n.red.)", decretează sigur de el un sătean rătăcit la o bere în singura crâşmă cu o privelişte de ansamblu din satul Ciuget. Publicul său nu-l contrazice.
La rândul lor, angajaţii Hidroelectrica de acolo sunt într-o stare de negare în ceea ce priveşte insolvenţa companiei, unul dintre cele mai valoroase active ale statului român. Nu le vine să creadă pe perla sistemului energetic a fost îngenuncheată după ani buni de management dezastruos, de contracte directe păguboase, de achiziţii şi investiţii fără rost. Nu le vine să creadă cu un colos de 700 de milioane de euro a avut anul trecut un profit net de circa un milion de euro şi acela mincinos pentru că de fapt cifrele ar fi trebuit să indice o pierdere. Şi-ar freca ochii de uimire dacă ar şti că şi anul acesta compania ar putea ajunge la pierderi de 100 de milioane de euro. Aceiaşi angajaţi însă sunt şi ei într-o oarecare măsură vinovaţi pentru situaţia în care a ajuns Hidroelectrica. Salariul mediu din companie este de 1.643 de euro iar angajaţii beneficiază de 70 de tipuri de indemnizaţii, prime jubiliare şi alte beneficii. Astfel, în timp ce compania se îndrepta cu paşi repezi spre insolvenţă, existau şoferi în Hidroelectrica al căror salariu lunar era de 9.900 de lei.
Dincolo însă de ce discută oamenii prin cârciumi sau de uimirile angajaţilor, hidrocentralele companiei continuă să facă ceea ce ştiu ele mai bine de zeci de ani, să scoată lumină din apă, chiar la Ciunget fiind una dintre cele mai importante unităţi.
Hidrocentrala Ciunget-Lotru a fost finalizată în urmă cu 40 de ani, pe şantierul din acea vreme trecând mai bine de 12.000 de oameni. Cifrele oficiale arată că au fost 140 de victime. Această hidrocentrală este cea mai complexă amenajare de pe râurile interioare, unică prin schema adoptată, care se bazează pe principiul concetrării de debite şi căderi de apă. Astfel, atât apele din bazinul hidrografic al râului Lotru pe care este amplasată amenajarea, cât şi cele din bazinele hidrografice învecinate, sunt direcţionate gravitaţional prin pompaj către lacul Vidra. Circa 75% din producţia hidrocentralei este asigurată printr-un sistem de captări şi aducţiuni secundare. Sunt 82 de captări secundare care sunt aduse să facă energie printr-o reţea de 150 de kilometri de galerii săpate în munte. Aici la Lontru se înregistrează cea mai mare cădere hidraulică dintre hidrocentralele din România, de 809 metri. În 1972, când a fost pusă în funcţiune, această hidrocentrală era unica de acest tip şi cu aceste caracteristici din Europa. Acum face parte dintr-o companie insolventă, care totuşi speră ca anul viitor să se redreseze şi să redevină ce a fost, şi mai mult decât atât, după cum spune administratorul judicar al producătorului de energie.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
