UE vrea să seducă ţările caspice bogate în gaze naturale. În calea unor relaţii fericite stă Rusia

26 feb 2015 Autor: Bogdan Cojocaru

Vezi galeria foto UE simte nevoia diversificării surselor de gaze pentru a reduce influenţa Rusiei, principala sursă de combustibil a Uniunii, şi caută parteneri lângă Marea Caspică

Uniunea Europeană devine tot mai insistentă cu ofensiva şarmului declan­şată în Azerbaidjan şi Turkmenistan în încercarea de a aduce aceste state cu importante resurse de gaze naturale, dar cu probleme politice, în centrul strategiei energetice a blocului comunitar.

Asaltul asupra Caspicii vine în condiţiile răcirii relaţiilor dintre UE şi Rusia, principalul furnizor de gaze naturale al continentului.

Într-o informare a Comisiei Europene către celelalte instituţii de top ale UE privind principiile strategiei pentru o Uniune Energetică rezistentă se arată că Uniunea va folosi toate instrumentele de politică externă pentru a realiza parteneriate energetice strategice cu „ţări de tranzit şi producătoare din ce în ce mai importante precum Algeria şi Turcia, Azerbaidjan şi Turkmenistan, ţări din Orientul Mijlociu şi din Africa“. De asemenea, UE îşi va dezvolta parteneriatul cu Norvegia şi va continua să integreze acest stat în politicile energetice interne. În plus, UE intenţionează să colaboreze cu SUA şi Canada. Legat de Rusia, documentul arată că, atunci când condiţiile o vor permite, UE va lua în considerare reconsiderarea relaţiilor cu această ţară având în vedere deschiderea pieţei, concurenţa loială, protecţia mediului şi siguranţa „spre beneficiul ambelor părţi“.

Maros Sefcovic, vicepreşedintele CE responsabil cu agenda pentru energie, a subliniat într-un interviu pentru Financial Times nevoia diversificării surselor de gaze naturale pentru a reduce rolul pe care îl are Gazprom, monopolul rus al exporturilor de gaze şi în prezent principala sursă de combustibil a Uniunii.

 

Coridorul sudic

„Cred că Europa s-a săturat ca în fiecare vară să discute despre cum să se descurce peste iarnă. Cea mai mare economie a lumii nu ar trebui să aibă asemenea îngrijorări în secolul XXI“, a spus el, adăugând că Rusia va rămâne un „furnizor foarte important“ pentru UE, dar a cărui influenţă va slăbi.

De când şi-a luat în primire portofoliul anul trecut, Sefcovic a făcut ca prioritare pentru CE să fie conductele de 45 de miliarde de euro ale „coridorului sudic“ care vor aduce gaze în Europa de Sud-Est din ţările de pe lângă Marea Caspică şi posibil şi din Orientul Mijlociu. Ultima secţiune a acestui corridor va fi Conducta Trans-Adriatică (Trans-Adriatic Pipeline - TAP), deţinută parţial de grupul britanic BP. Gazoductul va aduce începând cu 2020 gaze naturale azere până în Italia.

Sefcovic a asigurat că UE va concentra întreaga sa greutate politică în spatele TAP pentru a se asigura că lucrările vor fi finalizate până în 2019. Bruxelles a numit deja această conductă drept „proiect de interes comun“, permiţându-i astfel să ocolească restricţiile UE privind concurenţa.

„Este foarte important pentru investitori să aibă asigurări politice că aceasta este o prioritate şi că suntem gata să oferim toată asistenţa politică şi legislativă“, a spus comisarul european.

 

 

Nabucco: Din greşeli învăţăm

Sefcovic a recunoscut că UE a făcut greşeli în încercările anterioare de a construi un coridor sudic. La planurile pentru gazoductul european Nabucco, sprijinit de SUA, s-a renunţat anul trecut din cauza incertitudinii privind suficienţa resurselor de gaze. Conducta, care s-ar fi întins din Turcia până în Austria, ar fi trebuit să aducă combustibil din Azerbaidjan, Turkmenistan, Irak şi Iran.

„Acest proiect a eşuat pentru că nu a fost suficient sprijin politic“, a spus oficialul european.

Iniţial, TAP va acoperi doar 2% din cererea europeană, însă după 2020 capacitatea gazoductului va putea fi dublată. Pentru a se asigura că volumul de gaze va putea fi majorat, Sefcovic curtează autorităţile din Turkmenistan, un stat izolat şi represiv dar care se plasează pe locul patru în lume la rezervele de gaze.

Cel mai mare obstacol în calea oricărei înţelegeri privind gazele caspice este Rusia, care insistă că ţările nu pot exporta gaze în afara regiunii decât dacă toate celelalte statele cu ieşire la Marea Caspică acceptă. Această politică dă efectiv Moscovei drept de veto. Turkmenistan a caracterizat Rusia ca fiind un „partener în care nu poate avea încredere“. Pentru gazele turkmene UE concurează cu China.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 26.02.2015

 
Cuvinte cheie:
uniunea europeana
, gaze naturale
, rusia
, bogati
, fericire
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide