ZF Power Summit ’17. „Dacă nu există o schemă de sprijin, investitorii nu pun banii. Rolul statului este fundamental în energie“

22 feb 2017 Autori: Roxana Petrescu , Alina-Elena Vasiliu , Roana Rotaru

Ajuns deja la cea de-a şasea ediţie, ZF Power Summit s-a transformat într-o referinţă pe piaţa evenimentelor dedicate sectorului energetic prin calitatea dezbaterilor şi prin calibrul speakerilor pe care reuşeşte să-i aducă la masa discuţiilor. Anul acesta, mai bine de 200 de participanţi au asistat zilnic în perioada 20-21 februarie la discuţiile dintre peste 35 de speakeri, lideri în sectorul energetic. A doua zi a evenimentului ZF Power Summit’17 a fost dedicată energiei electrice

Intervenţia statului este esenţială în atragerea banilor pentru noi proiecte mai ales în zona de producţie de ener­-gie, acolo unde România are nevoie de înlocuirea rapidă a unor capacităţi. Totodată, în vederea obţinerii banilor de la bănci, în contextul în care pe termen lung nu este aşteptată redresarea preţului la energie, producătorii spun că au nevoie de contractele flexibile, pe termen de cel puţin cinci ani.

Acestea au fost câteva dintre concluziile celei de-a doua zile a ZF Power Summit’17,  eveniment care a avut loc în perioada 20-21 fe­bruarie. Ajuns deja la cea de-a şasea ediţie, ZF Power Summit s-a transformat într-o refe­rinţă pe piaţa evenimentelor dedicate sectorului ener­getic prin calitatea dezbaterilor şi prin cali­brul speaker-ilor pe care reuşeşte să-i aducă la masa discuţiilor.

Ediţia de anul acesta a fost sprijinită de Engie, MOL, Nuclearelectrica, CEZ Group, Electrica, KMG International, Hidroelectrica, OMV Petrom, PeliFilip, Fondul Pro­prietatea, SAP, Marsh, Intrarom, Trans­electrica, Enel, Adrem Invest, ECI The Elastic Network, Aqua Carpatica şi Domeniile Sâm­bureşti. 

„Dacă nu există o schemă de sprijin, investitorii nu pun banii. Rolul statului este fundamental în acest sens. Statul rămâne un investitor foarte important, care poate stabili regulile jocului. Este nevoie de o cultură a ajutorului de stat“, a spus Valeriu Binig, partener în cadrul departamentului de servicii de consultanţă în afaceri al EY România.

Flexibilizarea încheierii contractelor directe este indicată de jucătorii din piaţă ca fiind o altă măsură prin care băncile, spre exemplu, ar fi mai dispuse să finanţeze proiecte de investiţii care au nevoie de o durată mare de realizare.

„Nicio bancă nu va finanţa un proiect de investiţii pe tremen lung dacă dezvoltatorul nu este capabil să facă dovadă capacităţii de rambursare. Dovedeşti acest lucru când demonstrezi că poţi vinde pe o perioadă lungă. Niciodată un contract pe 5 - 10 ani nu va putea fi încheiat în acest mo­ment, cu reglementările în vigoare“, a spus Daniela Lulache, directorul general al Nuclearelectrica.

În timp ce unii producători se luptă pentru a face rost de bani, unii au „luxul“ de a se gândi cum îşi pot aloca mai bine lichidităţile.

„Hidroelectrica ştie ce face cu banii. Când a ieşit din insolvenţă a avut un program de organizare ce a presupus conti­nuarea investi­ţiilor în dezoltare. Vom investi 300 mil. euro în retehnologizarea hidrocentralelor. Hidro­electrica, în următorii cinci ani, îşi continuă programul de modernizare a hidroagregatelor cu o vechime mai mare de 30 ani, o investiţie de peste 250 mil de euro. Hidroelectrica, acolo unde poate dovedi că o investiţie este rentabilă, o con­tinuă“, a spus Ovidiu Agliceru, directorul general al Hidro­electrica, cel mai mare producător de energie local.

Hidroelectrica ar trebui anul aceasta să se listeze la bursă.

„Din punctul nostru de vedere, scenariul optimist este ca Hidroelectrica să se listeze în 2017, dar avem nevoie de un angajament real din partea guvernului. Acum există câteva condiţii care nu sunt îndeplinite: deciziile cu privire la selectarea consiliului de supraveghere şi a directoratului companiei, deciziile privind investiţiile cu funcţiuni energetice mai reduse (non-core investments), decizia privind structura de capital a companiei şi maximizarea preţului companiei la data listării. Noi le spunem celor de la Ministerul Energiei că ne dorim ca Hidroelectrica să fie listată cât mai repede, pentru că astfel va deveni mai transparentă, va avea o bază de investitori mai diversificată, vor fi mai mulţi care vor avea ochii aţintiţi asupra companiei. Atunci când ai mai mulţi investitori care îţi spun când greşeşti, te dezvolţi şi funcţionezi mai uşor. Pentru Hidroelectrica, situaţia va fi neutră din punctul de vedere al structurii de capital după listare“, a explicat Oana Truţă, vice­preşedinte al Franklin Templeton Investment. În zona de distribuţie a energiei electrice, ju­cătorii sunt pregătiţi pentru digitalizarea reţelei, dar atrag atenţia că la final costul unei infrastructuri smart tot de consumator va fi suportat. Pe termen lung însă, există promisiunea unor reduceri asociate costurilor cu energia, dar şi a unui management mai bun al întreruperilor în alimentarea cu energie, de exemplu.

„Avem cel mai ambiţios plan de investiţii în reţele, care va depăşi 60 mil. euro investiţii proprii pe fiecare filială, încercăm să ţinem acest trend de doi ani de zile. Fundamental, o companie de utilităţi trebuie să facă investiţii în reţele. Accesul la informaţie îţi dă posibilitatea să-ţi cunoşti mult mai bine reţeaua, să iei decizii corecte. Marea provocare a următorilor ani pentru ani va fi să luăm deciziile corecte având la dispoziţie aceste informaţii“, a spus Cătălin Stancu, directorul general al Electrica.

Martin Zmelik, directorul general al CEZ România, a declarat că grupul este pregătit pentu investiţiile necesare în modernizarea infrastrurii, dar că acestea trebuie să ţină cont şi de suportabilitatea consumatorului.

„La final trebuie să înţelegem nevoile clienţilor, dacă digitalizarea aduce beneficii, dacă este sustenabil într-o economie reglementată. Investiţiile trebuie să aibă un anumit profit şi nu trebuie să creştem preţurile energiei electrice pentru clienţii casnici. Testăm toate tehnologiile noi. Avem contare inteligente. Avem proiecte pilot pe soluţii inteligente, dar trebuie să vedem cum se vor vedea aceste «accesorii strălucitoare» în facturi.“

Pentru furnizorii de tehnologie, schimbările din sectorul energetic deschid deodată o piaţă cu un bun potenţial de creştere.

„Noi privim digitalizarea ca un factor de progres, care aduce o cantitate mare de date ce trebuie utilizate. În trecut contoarele clasice se citeau o dată pe lună şi asta era tot. Acum prin smart meter avem informaţii în timp real, la minut putem să vorbim de noi tipuri de produs, de noi preţuri, tipuri de servicii, banking, telecomunicaţii dar şi altele. Putem să implicăm clientul, să-i trimitem un mesaj că dacă va folosi cu 5 minute mai târziu maşina de spălat va primi un discount“, a spus Dragoş Bâlcu, business development manager în cadrul Intrarom.

Schimbările în zona consumului de energie, dar şi a producţiei îşi pun amprenta şi asupra sistemului de transport, Transelectrica spunând că în contextul în care este aşteptată o scădere a cantităţilor transportate prin reţeaua proprie, are în plan extinderea capacităţilor de export.

„În trecut, erau consideraţi mari doar cei care depăşeau 50 MW, iar acum îi considerăm mari chiar şi pe cei care depăşesc 10 MW. Avem pieţe interconectate, capacităţi de transfer în interconexiune. Transelectrica are un plan de dezvoltare pe zece ani foarte ambiţios, creştere de la 1.600 MW capacitate de export la peste 2.500-3.000 MW. Rolul statului este foarte important în siguranţa în alimentare, el trebuie să dicteze pe linia securităţii energetice“, a declarat Virgiliu Ivan, directorul Dispeceratului Energetic Naţional din cadrul Transelectrica.

Oamenii din piaţă privesc acest moment ca pe un examen de maturitate al acestui domeniu strategic, contextul fiind destul de bun în contextul în care există clar o revenire a apetitului pentru investiţii.

„Cred că în energie, în România, suntem la examenul de maturitate. România trebuie să aleagă şi să construiască mixul optim de energie. Rolul statului rămâne extrem de important. El poate gândi scheme care să aibă în vedere securitatea energetică a României. Nu mai trăim vremurile în care cuvintele de ordine erau competiţie şi promisiunea că vom lua cea mai ieftină energie. Acum trebuie să ne gândim la securitatea energetică. În piaţă sunt foarte mulţi bani cash disponibili pentru a fi direcţionaţi spre investiţii“, a spus Corneliu Bodea, CEO Adrem, preşedinte CRE (Centru Român al Energiei).

 

Ferdinand Varga, senior partner & managing director and the global topic leader for energy regulation and power markets, Boston Consulting Group

Trecem prin schimbări importante. Industria energiei se schimbă din ce în ce mai mult referitor la clienţi. Este foarte important să ai surse flexibile pentru producţia de energie, deoarece nu toate sunt mereu disponibile. Ne aflăm într-un moment în care, pe piaţa energiei, există mai multe logici. Una dintre cele mai importante este integrarea utilităţilor pe verticală, alături de care există cea de descentralizare.

Trebuie să ne axăm mai mult pe ideea de antreprenoriat şi pe client, care trebuie să fie în centrul preocupărilor noastre.

Clientul cumpără kilowaţi, dar el are nevoie, la final, de căldură, de electricitate, de confort. Pentru a avea de câştigat pe termen scurt, trebuie să ne restructurăm portofoliile.

Spre deosebire de alte domenii, în sectorul energiei vedem investitori foarte diferiţi. În ultimul an, am avut o activitate pe piaţa M&A (piaţa de fuziuni şi achiziţii - n. red.), din care România a reprezentat o bună parte. Companiile regionale devin tot mai puternice.

Cred că România trebuie să transmită mesajul că e nevoie de mai multă independenţă, businessurile trebuie să aibă un target foarte clar şi să se descurce mai mult pe cont propriu. Nu vă temeţi de investitorii străini, ei vor veni. În ceea ce priveşte sursele regenerabile de energie, sfatul meu este să fiţi isteţi, să fiţi rezonabili!

 

Maher Chebbo, general manager energy & natural resources (EMEA & MEE) SAP România

Ce construim în momentul de faţă este o platformă de tip cloud care ne va da posibilitatea de a cumula datele de la toţi distribuitorii de energie din Europa astfel încât acestea să poate fi utilizate de diferite categorii de useri şi care să permită efectuarea de comparaţii între un operator sau altul. 

Bugetul este de 20 milioane de euro, 75% din valoarea acestuia fiind finanţare de la Comisia Europeană. Avem cele mai avansate tehnologii în termeni de big data, ştiinţele datelor, predictibilitatea. Atunci când va fi funcţional, proiectul va fi de folos tuturor utilizatorilor din Europa.

Trebuie să construim serviciile de energie ca nişte aplicaţii care se pot descărca. Accesul la aceste servicii trebuie să devină la fel de simplă ca o căutare pe Google. Dacă mă intersează ceva despre casa mea, întreb aplicaţia şi vine cu o soluţie instant, ca şi când ai lansa o întrebare pe Google Search.

 

 

Oana Truţă, vicepreşedinte, Franklin Templeton Investment

Din punctul nostru de vedere, scenariul optimist  este ca Hidroelectrica să se listeze în 2017, dar avem nevoie de un angajament real din partea guvernului. Acum există câteva condiţii care nu sunt îndeplinite: deciziile cu privire la selectarea consiliului de supraveghere şi a directoratului companiei, deciziile privind investiţiile cu funcţiuni energetice mai reduse (non-core investments), decizia privind structura de capital a companiei şi maximizarea preţului companiei la data listării.

Noi le spunem celor de la Ministerul Energiei că ne dorim ca Hidroelectrica să fie listată cât mai repede, pentru că astfel va deveni mai transparentă, va avea o bază de investitori mai diversificată, vor fi mai mulţi care vor avea ochii aţinitiţi asupra companiei. Atunci când ai mai mulţi investitori care îţi spun când greşeşti, te dezvolţi şi funcţionezi mai uşor. Pentru Hidroelectrica, situaţia va fi neutră din punctul de vedere al structurii de capital după listare.

Finanţarea investiţiilor pe care le face Hidroelectrica acum şi în următorii ani se poate face foarte uşor din surse proprii. Hidroelectrica nu are nevoie de cash în acest moment, are mai puţin de 380 mil. lei credite în acest moment.

România are nevoie de noi emitenţi pe bursa de la Bucureşti şi prin listarea Hidroelectrica trece de la statutul de piaţă de frontieră la statutul de piaţă emergentă.

Singura evaluare a Hidroelectrica pe care o avem acum este cea făcută în cadrului Fondului Proprietatea, unde compania a fost evaluată la 3,383 mld. lei (700 mil. dolari), pentru o deţinere de 20%, cât avem noi.

Hidroelectrica îşi permite să plătească şi dividende, şi să facă şi investiţii. Nu am impus niciodată ca o companie să nu facă proiecte de investiţii, decât dacă am considerat că planurile nu permit asta.

Poate s-a creat o impresie falsă că Fondul Proprietatea nu e de acord să se facă investiţii. Companiile în care noi am fost parte a structurii de acţionariat au investit 19 mld. lei.

 

Ovidiu Agliceru, director general, Hidroelectrica

Luna ianuarie a fost o lună grea pentru Hidroelectrica. Într-un interval de o oră până la o sută de agregate trebuia să pornească simultan şi au pornit. Ce ar fi însemnat un refuz al unui hidroagregat? Ar fi însemnat penalizări, dar nu am avut întârziere pentru nicio comandă. Niciun minut.

Dacă nu răspundeam comenzilor, Hidroelectrica ar fi pierdut cu toate că preţurile erau mari, pentru că penalizările sunt foarte mari pe piaţă.

Hidroelectrica ştie ce face cu banii. Când a ieşit din insolvenţă a avut un program de organizare ce a presupus continuarea investiţiilor în dezoltare. Vom investi 300 mil. euro în retehonologizarea hidrocentralelor.

Hidroelectrica în următorii 5 ani îşi continuă programul de modernizare a hidroagregatelor cu o vechime mai mare de 30 ani, o investiţie de peste 250 mil. euro.

Hidroelectrica, acolo unde poate dovedi că o investiţie este rentabilă, o continuă.

Hidroelectrica este eficientă fiindcă a trecut printr-un proces de eficientizare, chemat insolvenţă, unde administratorul judiciar a examinat fiecare salariat şi şi-a ales oamenii curaţi, competenţi, cu care a lucrat şi cu care a eficientizat această companie. A denunţat 500 de contracte căpuşă, a determinat cauzele insolvenţei şi a luat măsurile necesare. Măsuri similare care s-ar putea aplica societăţilor din domeniul termo şi ar putea avea rezultate similare. Programele similare de eficientizare cu siguranţă că ar creşte competitivitatea acestor companii.

Energia exportată de România s-a situat în permanenţă la peste 1.000 MW. Energia pleacă întotdeauna din locul cel mai ieftin în locul cel mai scump.

 

Kurt Weber, director general, Horváth & Partners Management Consulting Bucureşti

Hidroelecrica ar beneficia de listare, acest lucru este clar, în acelaşi timp situaţia bună în care se află se datorează în mare parte performanţelor ce există la nivel tehnic de experţi în energia hidro.

Una din provocări este faptul că compania este foarte profitabilă, produce cash, vine listarea şi vine şi mai mult cash; întrebarea este încotro se dezvoltă. Aceasta este una dintre provocările de lux pe care le are Hidroelectrica. E o responsabilitate mare ce faci cu aceşti bani, care sunt proiectele.

Hidroelectrica întotdeauna îşi va avea locul pe piaţă pentru că este o sursă competititvă de energie.

 

 

Cătălin Stancu, director general, Electrica

Sunt două zone în care trebuie lucrat - în primul rând în interiorul companiilor, dar şi la nivelul mecanismelor speciale de reglementare. Trebuie reevaluaţi clienţii, portofoliul. 

Avem cel mai ambiţios plan de investiţii în reţele, care va depăşi 60 mil. euro investiţii proprii pe fiecare filială. Încercăm să ţinem acest trend de doi ani de zile. Fundamental, o companie de utilităţi trebuie să facă investiţii în reţele.

Referitor la situaţia de la la începutul acestui an, e mai important decât orice să aşteptăm să vedem ce s-a întâmplat. Avem de învăţat din această situaţie. A existat în mod evident o expunere pe toate segmentele, probabil că spre sfârşitul lui februarie vom avea o primă imagine a efectelor. Atâta timp cât expunerea s-a văzut în toată piaţa, e clar că trebuie analizat.

Sistemul de contoare inteligente nu poate fi considerat tehnologizare. Piaţa de smart-home a fost estimată la 170 mil. dolari până în 2020. Smart home înseamnă că vă faceţi securitatea de acasă pe device-uri, că aveţi prize inteligente, senzori de fum, de inundaţie, doar imaginaţia e limita.

Accesul la informaţie îţi dă posibilitatea să-ţi cunoşti mult mai bine reţeaua, să iei decizii corecte. Marea provocare a următorilor ani pentru ani va fi să luăm deciziile corecte având la dispoziţie aceste informaţii.

 

Martin Zmelik, director general, CEZ România

Ne concentrăm pe multe aspecte legate de această eră digitală. Trebuie să înţelegem nevoile clienţilor, dacă digitalizarea aduce beneficii, dacă este sustenabilă într-o economie reglementată. Investiţiile trebuie să aibă un anumit profit şi nu trebuie să creştem preţurile energiei electrice pentru clienţii casnici. Testăm toate tehnologiile noi. Avem contoare inteligente. Avem proiecte pilot pe soluţii inteligente, dar la final trebuie sa vedem cum se vor vedea aceste „accesorii strălucitoare“ în facturi. 

Pentru a face această piaţă atrăgătoare trebuie să existe predictibilitate pe termen lung.

Întrebarea este dacă statul are intenţia de a sprijini în vreun fel producţia de energie, marile proiecte de generare. Este nevoie de un angajament din partea statului.

Ce ar atrage în general investitorii ar fi ca statul să ofere o schemă de suport şi predictibiliate.

 

Virgiliu Ivan, director, Dispecerul Energetic Naţional, Transelectrica

Comparativ cu iernile anteriorare, iarna aceasta am avut temperaturi mai coborâte, media a fost cu 4 grade mai mică în 2017 faţă de 2016. Când temperaturile scad, consumul de energie electrică creşte. Din monitorizările noastre, am avut un vârf de 9.730 MW, cu 200 MW mai mult decât anul trecut. Sunt date preliminare, nu finale. Februarie se menţine la un vârf ridicat comparativ cu perioada similară a anului trecut, consumul e mai mare cu 6,3% în primele douăzeci de zile din februarie 2017 faţă de februarie anul trecut.

Au fost foarte multe ţări care au întâmpinat dificultăţi, nu doar cele din vecinătatea României, ci şi Franţa, Germania. Franţa a avut zile în care a importat chiar peste 7.000 MW şi în unele situaţii care a fost nevoită să oprească procesul industrial.

Dacă au fost participanţi care în mod voit au distorsionat piaţa, eu sunt adeptul măsurilor radicale, astfel încât toţi ceilalţi să nu aibă de suferit.

În trecut, erau consideraţi mari doar cei care depăşeau 50 de megawaţi, iar acum îi considerăm mari chiar şi pe cei care depăşesc 10 megawaţi.

Avem pieţe interconectate, capacităţi de transfer în interconexiune. Transelectrica are un plan de dezvoltare pe zece ani foarte ambiţios, creştere de la 1.600 MW capacitate de export la peste 2.500-3.000 MW.

Rolul statului este foarte important în siguranţa în alimentare, el trebuie să dicteze pe linia securităţii energetice.

 

Valeriu Binig, Partener în cadrul departamentului de servicii de consultanţă în afaceri, EY România

Încercăm să ne apropiem de clienţi, să folosim energia electrică cum folosim Google, însă apare problema de cybersecurity. Problema nu e dacă se va întâmpla un atac cibernectic, ci când se va întâmpla. Companiile trebuie să fie pregătite în acest domeniu de securitate cibernetică. Vorbim de securitatea datelor comerciale, au fost cazuri când avocaţii de divorţuri spionau contoarele inteligente să vadă dacă soţul vinovat este acasă. Acest lucru se vede în contorul inteligent, care arată că s-a consumat în casă. Vulnerabiltăţiile sistemului pot fi abuzate.

Dacă nu există o schemă de sprijin, investitorii nu pun banii. Rolul statului este fundamental în acest sens, are o mulţime de pârghii cum ar fi scutirea de obligaţia de plăti drepturi de emisii, dar şi altele. Statul rămâne un investitor foarte important care poate stabili regulile jocului.

Este nevoie de o cultură a ajutorului de stat.

Trebuie să folosim cu inteligenţă multitudinea de instrumente pe care statul le are dacă dorim să investim în alimentarea cu energie. Importantă este utilizarea deşteaptă a ajutorului de stat.

Băncile sunt disperate pentru că nu pot să finanţeze domeniul energetic în absenţa unor scheme pe termen lung.

 

Petru Ruşeţ, country division lead energy management, Siemens România

Companiile de distribuţie se pregătesc  să răspundă solicitării clienţilor şi pieţei. Există deja soluţii inteligente ce funcţionează ca proiecte pilot în România şi Europa. Viitorul sună bine, fără probleme de securitate cibernetică, ci cu mari beneficii pentru clienţi.

Este necesar să avem predictibiliate, iar aceasta se poate obţine din zona de reglementare.

 

 

 

 

Corneliu Bodea, CEO Adrem, preşedinte CRE

Cred că în energie, în România, suntem la examenul de maturitate. România trebuie să aleagă şi să construiască mixul optim de energie. Rolul statului rămâne extrem de important. El poate gândi scheme care să aibă în vedere securitatea energetică a României. Nu mai trăim vremurile în care cuvintele de ordine erau competiţie şi promisiunea că vom lua cea mai ieftină energie. Acum trebuie să ne gândim la securitatea energetică. În piaţă sunt foarte mulţi bani cash disponibili pentru a fi direcţionaţi spre investiţii.

Conceptul de smart aduce economii, conduce la ieftinirea costului cu energia, nu la scumpire. În producţie, trebuie să ne gândim că revoluţia smart va duce la creşterea generării distribuite. La nivel de transport, va duce la scăderea volumului care va fi transportat. Va fi o presiune şi pe costurile distribuitorilor de energie, în acelaşi timp cu creşterea necesităţii investiţiilor.

 

 

Cornel Gheorghe, sales manager CEE, ECI

Cybersecurity este un concept foarte important al infrastructurii critice - transport de energie, oil & gas, electricitate şi altele. În ultimul an, 70% din infrastructurile critice au fost ţintele atacurilor cibernetice. Este nevoie să ne concentrăm pe digitalizare, pe soluţii integrate de comunicaţii, investiţii obligatorii, soluţii şi referinţe la jucătorii din piaţă.

Dacă ne uităm la marile grupuri din România care produc energie convenţională, în câţiva ani îşi termină durata de viaţă.

Statul are o mulţime de pârghii pentru susţinerea investiţiilor în producţia de energie şi rămâne un investitor foarte important care poate dicta regulile jocului.

 

 

 

Dragoş Balcu, business development manager, Intrarom

Pentru oricine care inovează va fi altcineva care încearcă să distrugă, dar şi acesta este un motor de progres, pentru că va trebui să venim cu o soluţie. Noi privim digitalizarea ca pe un factor de progres, care aduce o cantitate mare de date ce trebuie utilizate. În trecut contoarele clasice se citeau o dată pe lună şi asta era tot. Acum prin smart meter avem informaţii în timp real, la minut, putem să vorbim de noi tipuri de produs, de noi preţuri, tipuri de servicii, banking, telecomunicaţii dar şi altele.

Putem să implicăm clientul, să-i trimitem un mesaj că dacă va folosi cu 5 minute mai târziu maşina de spălat va primi un discount.

Nu cred în tehnologie de dragul tehnologiei. Aici sunt oameni care vor să facă bani. Tehnologia este utilă cât timp produce bani.

 

 

Victor Ionescu, director general, OPCOM (Bursa de Energie)

Nu s-a tranzacţionat mult mai mult în februarie decât în luna ianuarie sau decât în luna februarie a anului trecut. Unii dintre participanţii la piaţă testează limitele de reglementare. Au existat nişte vectori care au generat o anumită stare în piaţă. Dacă nu a existat o creştere accentuată în zona de vânzare, a existat o creştere accentuată a ofertelor de cumpărare.

Ar trebui să comparăm în permanenţă preţurile din România cu cele la nivel european. România a avut puţine momente în care a avut vârfuri de preţuri mai mari decât cele europene. Atunci când nu este energie în Balcani, nu este energie nici în România. Putem spune că preţurile acum sunt la nivelul 15-20 decembrie.

Am avut zile chiar cu 140 de cumpărători, iar la vânzători marja a variat între 120 şi 190.

Vorbim despre o piaţă neconcentrată şi de aceea nu putem vorbi despre abuz sau despre manipulare.

Sunt foarte multe pieţe spot în Europa care ajung la 70-80% şi nimeni nu comentează dimensiunea pieţei spot. Acesta este un risc asumat.

Credem că preţul pieţei spot este rezultatul intenţiilor clare şi ferme de ofertare şi reprezintă preţul corect al pieţei. Aştept din partea producătorilor şi a furnizorilor contracte pe termen lung negociate la bursa de energie.

Avem nevoie de producători puternici, care să satisfacă cererea atât internă, cât şi la nivel european. Vă aşteptăm să tranzacţionaţi la bursa OPCOM!

 

Daniela Lulache, director general, Nuclearelectrica

E clar că profilul nostru este preponderent pentru produse în bandă. Întotdeauna încercăm să avem energie contractată în avans. Parţial însă, am beneficiat de preţurile de la începutul anului, dar suntem conştienţi că cel mai probabil va fi un tren trecător.

Piaţa de energie din România are nefucţionalităţi majore. Ce s-a întâmplat în ianuarie este o dovadă în acest sens. Chiar dacă nu eşti specialist, este evident că dacă jumătate din tranzacţii se fac pe ziua următoare, nu ai cum să ai predictibilitate.

Susţin contractele bilaterale pentru că sunt o normalitate într-o piaţă normală. Întrebarea este dacă noi suntem actori într-o piaţă normală. Dacă răspundem cu da, atunci trebuie să avem posibilitatea încheierii contractelor bilaterale. Dacă răspunsul e nu, trebuie să mai aşteptăm să mai creştem puţin.

Nicio bancă nu va finanţa un proiect de investiţii pe tremen lung dacă dezvoltatorul nu este capabil să facă dovadă capacităţii de rambursare. Dovedeşti acest lucru când demonstrezi că poţi vinde pe o perioadă lungă.

Niciodată un contract pe 5 - 10 ani nu va putea fi încheiat în acest moment, cu reglementările în vigoare. Nimeni poate intra în contracte pe termen lung, în condiţiile actuale, din cauza volatilităţii preţurilor.

 

Ionel Ilie, director ofertare-vânzare, CE Oltenia

De mult aşteptam să ne bucurăm de asemenea preţuri. Noi am vândut bine începând cu iunie 2016, dar recunosc că în ianuarie am vândut foarte bine. Am câştigat, dar nu suficient cât să ne asigure liniştea că în trimestrul al doilea nu vom avea din nou pierderi. Nu vă gândiţi că am avut câştiguri fantastice sau că mai poate cineva să influenţeze piaţa.

Încercăm să ne ajustăm câştigurile, astfel încât, dacă nu se poate pe plus, să terminăm măcar pe zero, din punctul de vedere al bugetului.

Toţi producătorii suntem la limita existenţei, de aceea organizarea acestora nu trebuie să fie pe baza unei resurse unice, ci făcută astfel încât competiţia să se facă pe costuri de producţie apropiate.

 

 

Ion Lungu, preşedinte, Asociaţia Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER)

Toţi factorii care au fost explicaţi mai devreme, consum mai mare, seceta, ceea ce s-a întâmplat în regiune, ştirile alarmiste, sunt factori care s-au întâmplat toţi odată, ceea ce a determinat o creştere mult mai mare a preţului energiei faţă de anul precedent. Ceea ce s-a întâmplat diferit faţă de anul trecut este că toţi aceşti factori s-au întâmplat deodată.

Una din principalele dificultăţi din această piaţă este redată de diferenţa dintre o piaţă extrem de flexibilă la consumatorii finali şi una extrem de rigidă la angro.

Piaţa la consumatorii finali este flexibilă datorită formei consumului şi datorită prevederii europene care oferă utilizatorului posibilitatea de a-şi schimba furnizorul cu un previz de 20 de zile. Dacă ai în portofoliu un client de o importanţă mai mare şi îşi schimbă furnizorul, rişti să rămâi cu o cantitate mare de energie contractată.

Nu sunt semnale că ar urma vreo creştere spectaculoasă a preţului energiei electrice în viitor.

Toţi traderii şi furnizorii serioşi se uită pe evoluţia vremii înainte de face vreo ofertă, pentru că e un element care într-adevăr influenţează preţul.

 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 22.02.2017

 
Cuvinte cheie:
energie
, investitori
, sprijin
, summit
, hidroelectrica
, investitii
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide