Potenţialul de atragere de investiţii al sectorului energetic al României este ridicat atât datorită resurselor aflate în subsol sau potenţialului eolian şi solar, dar şi datorită nevoii de modernizare ca urmare a intrării în vigoare a legislaţiei europene ce impune renunţarea la centralele ineficiente şi cu un grad ridicat de poluare.
Toţi invitaţii la ZF Power Summit 12 au vorbit despre planuri de investiţii, fie că a fost vorba de companii străine precum Enel sau GDF Suez sau de companii deţinute de stat, precum Hidroelectrica, sau chiar de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), cel mai mare investitor instituţional în România.
"În România, generarea de energie trebuie privatizată, fie prin privatizarea de active de către stat, fie prin iniţative private în proiecte greenfield. Sunt necesare investiţii în sectorul de transmisie pentru întărirea şi pregătirea reţelei naţionale pentru energia eoliană. Sunt de asemenea necesare claritatea şi predicitibilitatea reglementărilor. În acest moment există o goană după proiectele eoline, însă numărul contractelor de conectare la reţeaua de energie eoliană este încă mic. Avem patru mandate în energia eoliană, avem un alt proiect în energia de biomasă, a căror valoare cumulată se ridică la aproximativ 700 milioane de euro. BERD sprijină iniţiativa de IPO-uri de la Hidroelectrica, Romgaz şi SPO-urile de la Transelectrica şi Petrom şi este interesată să participe la IPO-urile de la Hidroelectrica şi Romgaz", a spus Louis Borgo, senior banker în cadrul departamentului de energie la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi invitatul special al ZF Power Summit.
Listarea pe bursă a 10% din Hidroelectrica va fi probabil cel mai important eveniment pe Bursă de anul acesta şi va fi de bun augur pentru companie, listarea fiind una dintre cele mai ieftine şi sigure surse de finanţare în actualul context economic, conform declaraţiilor lui Dragoş Zachia-Zlatea, director general al Hidroelectrica.
"Avem proiecte importante de investiţii în derulare care ne vor ajuta ca până în 2015 să creştem producţia cu un Terrawatt oră. De asemenea toate proiectele de reabilitare majoră pe care le derulăm ne vor creşte eficienţa", a declarat oficialul companiei.
Energia eoliană rămâne cea mai fierbinte parte a sectorului energetic românesc, dovadă fiind faptul că acest tip de energie se află în centrul încercărilor Hidroelectrica de a-şi diversifica sursele de generare de electricitate. Deşi a pornit cu un handicap prin faptul că a intrat târziu pe această piaţă, iar toate locaţiile cu "vânt bun" au fost ocupate, Hidroelectrica a găsit în zona Siretului, unde are câteva proiecte hidro, o zonă pe care vrea să demareze construirea unui parc eolian.
Creşterea preţurilor va fi un efect direct al mult-discutatei liberalizări şi în acest caz statul va trebui să găsească soluţii pentru a ajuta consumatorii care vor avea cel mai mult de suferit de pe urma acestui proces.
"Liberalizarea este un subiect important. Dereglementarea preţurilor la energie la consumatorii finali va însemna o creştere a preţurilor. Dar există şi veşti bune: creşterea preţurilor la gaze nu îi va afecta pe toţi. Vor fi protejaţi consumatorii vulnerabili. Acum toţi consumatorii sunt consideraţi vulnerabili, inclusiv eu sunt", a spus Eric Stab, preşedintele executiv al GDF SUEZ Energy România.
Luca D'Agnese, country manager la Enel România, a susţinut aceeaşi idee:
"Unul din beneficiile liberalizării preţurilor la energie este că românii vor obţine mai multă valoare din resursele de energie. Nu este atât de important cât plăteşti pe un kilowatt oră, ci este cel mai important cât vine factura la curentul electric, a cărei valoare poate fi mai mică prin investiţii în tehnologie. Prin investiţii, consumul este eficientizat. Piaţa de retail din România este doar formal deschisă pentru că nimeni nu vrea să plătească un preţ mai mare pentru energie.
Dar după liberalizarea preţurilor la energie vom vedea că vor apărea mai multe oferte de preţ. Pentru ca ofertele de preţ să se diferenţieze pe piaţa consumatorilor casnici avem nevoie de investiţiile în infrastructură şi de liberalizarea preţurilor".
Şi Ionel Bucur, director general CNE Cernavodă, companie controlată de stat, s-a declarat un susţinător al liberalizării preţurilor, argumentând prin potenţialul de creştere a marjei de profit "Dacă am ieşit pe piaţa liberă marja de profit ar creşte de la 1% la 10%, de aceea nădejdea este în dereglementare". Power Summit '12 a fost organizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Enel, Petrom GDF Suez, E.ON, Opel, Renania, Vodafone, Alpha Bank, Signal Iduna, Samsung. Prima parte a ZF Power Summit '12 a avut loc ieri în Bucureşti, la hotelul Radisson, iar astăzi va fi partea a doua, cu alţi executivi din sectorul energiei electrice, petrolului şi gazelor naturale, printre care se numără Mariana Gheorghe, CEO al Petrom, şi Frank Hajdinjak, CEO al E.ON România.
Luca D'Agnese, country manager al Enel România
Previziunile pe care ne bazăm arată o creştere economică modestă, însă în aceste vremuri este o realizare mare să ai creştere economică.
Este complicat să aflăm cu precizie câţi români îşi pot permite preţuri mai mari la energie, dar şi câţi români sunt cu adevărat sărăci.
Dacă ne uităm la ultimii zece ani, PiB-ul a crescut mai mult decât producţia de energie. România a început să importe cantităţi importante de energie, fapt ce costă ţara mulţi bani, şi de aici şi nevoia de investiţii în tehnologie.
Unul din beneficiile liberalizării preţurilor la energie este că românii vor obţine mai multă valoare din resursele de energie. Nu este atât de important cât plăteşti pe un kilowat/oră, ci este cel mai important cât vine factura la curentul electric, a cărei valoare poate fi mai mică prin investiţii în tehnologie. Prin investiţii, consumul este eficientizat.
Piaţa de retail din România este doar formal deschisă pentru că nimeni nu vrea să plătească un preţ mai mare pentru energie. Dar după liberalizarea preţurilor la energie vom vedea că vor apărea mai multe oferte de preţ. Pentru ca ofertele de preţ să se diferenţieze pe piaţa consumatorilor casnici avem nevoie de investiţiile în infrastructură şi de liberalizarea preţurilor.
În ultimul an am redus numărul întreruperilor din reţea cu 40% graţie investiţiilor care au dat rezultate. Vom avea o reţea diferită de electricitate în următorii ani.
Până în 2017, penele de curent din Bucureşti vor fi mult mai scurte şi mai puţin frecvente graţie introducerii unu sistem de telecontrol.
Am investit până acum 1,8 miliarde de euro în România, bani prin care am finanţat privatizarea companiei de stat şi investiţiile pe care le-am făcut. Credem în promisiunile României şi multe dintre acestea au fost onorate, astfel că ne aşteptăm şi ca pe viitor promisiunile să fie onorate.
Ne aşteptăm ca în acest an consumul de energie să crească în linie cu PiB-ul.
Continuăm să ne uităm la proiectele de generare alături de proiectele greenfield pe care le avem.
Intrarea unui nou investitor în distribuţia de energie depinde de strategia guvernului de privatizare. România trebuie să înveţe să fie consecventă în modernizare.
Eric Stab, preşedintele executiv al GDF SUEZ Energy România
Liberalizarea este un subiect important pe piaţa de energie, ceea ce implică alinierea preţurilor la gaze cu cele din plan internaţional şi dereglementarea preţurilor la energie pentru consumatorii finali. Dacă dereglementăm preţurile atunci vom asista la concurenţă, vor intra jucători interesaţi de piaţă şi care vor concura.
Între România şi Franţa există discrepanţe între standardele de viaţă şi banii disponibili ai populaţiei, însă consumatorii vulnerabili vor fi protejaţi. Acum toţi consumatorii sunt consideraţi vulnerabili, inclusiv eu. Sunt necesare investiţii mari pentru a genera creştere, dar dacă nu sunt date semnale bune atunci aceste investiţii nu vor apărea.
În acest an vom investi mai mult în România, în medie investim 60-100 milioane de euro pe an. De la intrarea noastră în România din 2006 am investit 650 milioane de euro.
Peste cinci ani vrem să fim lideri în continuare pe piaţa de gaze şi sperăm că ne vom consolida poziţia pe piaţă prin integrarea operaţiunilor.
Depinde de guverne şi de parlamente să decidă viitorul industriei de energie, sunt mulţi bani care pot fi investiţi, întrebarea e cum poate un guvern să strângă suficienţi bani astfel încât aceste companii să îşi poată susţine programul de investiţii care le este impus.
Pe termen lung este nevoie de diversificarea surselor de gaz, iar proiectul Nabucco este preocupat de cât de mare este cererea de gaze din Europa şi ce gaz va fi pus în conductele proiectului. Acestea sunt cele mai importante două întrebări şi exisă multe incertitudini cu privire la răspunsurile la aceste întrebări. Criza financiară a avut un impact negativ asupra cererii de gaz din Europa, preţul de vânzare cu bucata în Europa este mai mic decât cel din contractele pe termen lung. Cererea va depinde de revenirea din criză şi de construcţia de unităţi de exploatare.
Impactul financiar al facturii la energie trebuie să fie controlabil, la anumiţi mari consumatori se pot face economii de 20-30%, la populaţie este important ca locuinţele să fie izolate termic pentru eficentizarea consumului de energie.
Cred că preţurile trebuie să depindă de raportul care există între cerere şi ofertă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
