Companii

Eolienele încep să aibă impact asupra Hidroelectrica. Fără Tarniţa, proiectul de un miliard de euro, situaţia devine îngrijorătoare

Eolienele încep să aibă impact asupra Hidroelectrica. Fără Tarniţa, proiectul de un miliard de euro, situaţia devine îngrijorătoare

Autor: Roxana Petrescu

19.05.2011, 23:50 7560

Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România,începe să simtă primele efecte generate de intrarea în funcţiune aturbinelor eoliene. Cum energia eoliană se produce după cum batevântul, pentru ca sistemul de electricitate să nu fie afectat deintrarea sau ieşirea unor capacităţi de producţie sunt necesareunităţi de reglaj care să intre şi să iasă rapid în funcţiune, înacest caz Hidroelectrica.

Situaţia nu este gravă acum, dar este pe cale de acutizare, încontextul în care la nivelul anului 2020 puterea instalată înparcuri eoliene ar putea creşte de 10 ori comparativ cu cea dinprezent.

Astfel, proiectul Tarniţa-Lăpuşteşti, hidrocentrala de peste unmiliard de euro, care va juca un rol major în echilibrareasistemului energetic, devine obligatoriu, spun specialiştii dinpiaţă.

"Acum am început să consumăm foarte multă apă pentru reglaj, amfolosit mult din rezervele noastre şi pentru a putea balansavariaţiile produse de energia eoliană. Acest lucru înseamnă costuripentru noi", a spus Constantin Trihenea, directorul general alHidroelectrica.

În afara centralelor eoliene, compania a trebuit să acopere şiieşirea din funcţiune a unor grupuri termo, precum şi a Unităţii 2de la Cernavodă, lucru care a golit bazinele de acumulare alefirmei.

Mai mult, în contextul în care prognozele meteo nu arată ploiatât de generoase ca anul trecut, şi profiturile companiei vor fiafectate, Hidroelectrica mizând pe un câştig de 85 mil. lei, depeste 4 ori mai mic faţă de cel raportat în 2010.

Fără Tarniţa, avem probleme

Situaţia de acum însă este sub control, în contextul în caresunt montaţi numai circa 500 MW în parcuri eoliene. În zece aniînsă, lucrurile se schimbă radical, pentru că se poate ajunge la5.000 MW variabili, fără capacităţi suficiente de reglaj.

"Putem spune că la nivelul anului 2015 încă nu vom avea problememajore pentru că vor intra în funcţiune şi alte capacităţi, aşa cumeste cazul centralei pe gaz de 860 MW pe care o face Petrom. Înplus, şi noi avem planuri pentru punerea în funcţiune a încă 150MW. Dar după acest moment, situaţia devine îngrijorătoare fărăTarniţa. Va fi o mare problemă", a mai precizat Trihenea.

Tot în acest context, s-ar putea lua în calcul instituirea unorreguli de funcţionare pentru sectorul eolian, astfel încât să nufie pusă în pericol funcţionarea întregului sistem energetic.

"Ideea este că nu mergi cu toate eolienele deodată. Practic, amputea ajunge la formarea unor centre de producţie în funcţie deregiuni, Dobrogea, Moldova şi celelalte. Dacă merge Dobrogea,atunci Moldova să stea şi aşa mai departe", explică Valeriu Binig,director servicii financiare energie şi resurse din cadrul DeloitteRomânia, liderul consorţiului în vederea pregătirii procesului deatragere a investitorilor în proiectul Tarniţa - Lăpuşteşti. Acestproiect este văzut de specialiştii din domeniu ca fiind cheiapentru rezolvarea acestei probleme şi ca o maşină de făcut bani încazul în care este folosită aşa cum trebuie.

"Un astfel de proiect poate stoca energie, poate face foartemulţi bani prin vânzarea energiei produse pe vârfurile de consum şipoate asigura stabilitatea la nivel european, şi a sistemululromân, şi a celui austriac şi a celui ungar", spune Tudor Şerban,consilierul personal al ministrului economiei Ion Ariton.

Un pic mai mult noroc

În linii mari, această hidrocentrală unică în România va puteaprelua energia în exces din orele când consumul scade pentru a oelibera în sistem în orele de vârf, la preţuri mult mai mari. Îniunie va fi lansat procesul pentru atragerea investitorilor, 10companii fiind deja interesate de acest proiect. Semnarea acorduluişi înregistrarea companiei de proiect ar urma să aibă loc laînceputul anului viitor. În a doua parte a anului 2012 esteestimată semnarea contractului de execuţie de lucrări, proiectulurmând să fie finalizat în 2019.

"Nu este simplu să faci proiecte energetice în România. Suntmulte interese politice. Sperăm totuşi ca alegerea investitorilorsă fie făcută cu mai multă acurateţe şi poate cu mai mult norocpentru că plecarea investitorilor din proiectul reactoarelor 3 şi 4de la Cernavodă este o pată pentru minister. Pretenţiile legate deacest proiect au fost foarte mari, dar sperăm să nu mai avemsurprize", a precizat Şerban. La Cernavodă, patru dintre cei 6investitori au abandonat proiectul de 4 miliarde de euro, acumstatul fiind obligat să reia procesul de atragere ainvestitorilor.

La investiţia de la Tarniţa-Lăpuşteşti statul va controla 51%din proiect, restul de 49% urmând să fie împărţit întreinvestitori. Totodată, una dintre clauzele contractului ar putea fiplata unor despăgubiri în cazul în care un investitor decide să seretragă din proiect, fără a prezenta motive întemeiate.

"Cel mai probabil, 40% vor fi capitaluri proprii, iar restul vafi atras de la bănci", a explicat Binig.

Una dintre posibilităţile de finanţare ale acestui proiect arputea fi chiar listarea la Bursă a Hidroelectrica.

"Este recomandabil ca prima dată să fie listat un pachet de 10%din acţiunile companiei pentru a afla astfel valoarea de piaţă şiapoi încă 10%. Cel mai probabil însă se va merge pe listarea unuipachet de 15%. Acest lucru ar putea avea loc în prima parte aanului viitor", a declarat Şerban.

Primele discuţii despre proiectul Tarniţa - Lăpuşteşti au fostiniţiate de mai bine de 25 de ani. În prezent, propunerea dehotărâre de guvern privind modalitatea de implementare aproiectului este finalizată, în perioada imediat următoare aceastaurmând să fie înaintată pentru consultări şi aprobare. Unitatea vaavea 4 grupuri, fiecare de câte 250 MW şi va necesita investiţii depeste un miliard de euro.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO