Anunţată ca soluţia-minune pentru companiile de stat, aducerea de manageri privaţi nu a însemnat decât majorarea salariilor directorilor la zeci de mii de euro pe lună. Rezultatele se lasă aşteptate.
În toamna anului 2012 era anunţată pentru prima dată ceea ce ar fi trebuit să fie salvarea companiilor de stat din România: proiectul-minune al managementului privat. Astăzi, la 3 ani şi jumătate de la instalarea în funcţie a primului CEO privat la o companie de stat – Christian Heinzmann la Tarom – rezultatele arată că experimentul a eşuat: au fost numiţi succesiv peste 20 de membri „privaţi“ în board, compania a plătit 300.000 de euro sub formă de despăgubiri pentru primii cinci administratori privaţi care au dat-o în judecată, iar ţintele de business - intrarea pe profit şi creşterea numărului de pasageri până în anul 2015 – nu au fost atinse.
Ieri-seară, ministerul Transporturilor a anunţat că un raport al Corpului de control a scos la iveală faptul că cursele anulate sau întârziate ale Tarom au condus la diminuarea veniturilor din exploatare şi plata unor despăgubiri în valoare de circa 1 milion de dolari.
Totodată, în raport se arată că nu s-au respectat unele prevederi din Codul muncii (nu este ţinută o evidenţă clară a orelor de lucru ale angajaţilor, de exemplu), există dezechilibre în politica de salarizare, iar directorul general a solicitat servicii externe de audit fără să valorifice rezultatele acestora printr-un plan de măsuri concrete.
