Nu există şomeri în rândul absolvenţilor de IT, dar nici facultăţile de profil nu pregătesc suficient de bine tinerii, iar companiile trebuie să-i formeze de la zero când îi angajează - aceasta este una dintre concluziile la care au ajuns la finele săptămânii trecute şefii companiilor IT prezenţi la forumul ZF Digital. De cealaltă parte, tinerii admit că ceea ce învaţă la facultăţile de automatică şi calculatoare sau cibernetică nu le foloseşte la angajare, pentru că predarea se face după manuale "din anii '80" şi că sunt nevoiţi să înveţe singuri, de acasă. Profesorii spun însă că tranziţia şcoală - piaţa muncii se face mai uşor, pentru că există programe de internship derulate în parteneriat cu companiile şi, mai mult, cei care predau la programele de masterat sunt chiar angajaţi în mari corporaţii.
"Mi-am luat certificarea pentru că toată lumea mă întreba de ce nu o am"
Florin Talpeş, fondator şi CEO al furnizorului de soft de securitate IT Bitdefender, spunea la finele săptămânii trecute că "fabrica" de formare de programatori este subdimensionată şi că nu a auzit de şomeri care să aibă o pregătire în domeniul software. El a mai spus totodată că un student care se angajează într-o firmă cu activităţi în domeniul software are doar după un an şansa să câştige un salariu de 1.000 de euro. Programatorii spun însă că realitatea de pe piaţă este alta, având în vedere că un absolvent de facultate cu profil IT primeşte 1.000 de euro la angajare doar dacă are trei ani de experienţă la momentul absolvirii. Un programator junior care cunoaşte limbajul de programare PHP fără experienţă, spre exemplu, câştigă între 250 şi 350 de euro net pe lună, iar unul care a mai realizat câteva proiecte ca freelancer şi care are şi o certificare recunoscută în domeniu poate primi un salariu cuprins între 400 şi 500 de euro la angajare, potrivit datelor din piaţă. Mai bine plătiţi sunt însă programatorii cu ceva mai multă experienţă, dublată de certificări: 700- 800 de euro net la angajare pentru o experienţă de 2-3 ani şi 1.000 - 1.200 de euro net pentru 4- 5 ani de experienţă.
De cele mai multe ori însă, absolvenţii acestor facultăţi sunt nevoiţi să-şi dubleze diplomele de licenţă şi masterat cu certificări specializate, recunoscute la nivel internaţional, ale unor companii precum Cisco, Microsoft sau Oracle.
"Mi-am luat certificarea oferită de Cisco (CCIE) pentru că toată lumea mă întreba de ce nu o am. Să ai o astfel de certificare atunci când ai ajuns într-o funcţie de coordonare în domeniul IT&C a devenit un must-have, este echivalentul MBA-ului pentru cei care ocupă funcţia de CEO în marile multinaţionale", a spus Mihai Bărbulescu, 28 de ani, directorul tehnic al Agenţiei ARNIEC/RoEduNet, reţeaua de comunicaţii a Ministerului Educaţiei. Certificarea, pe care nu o consideră atât de importantă, l-a costat 2.000 de euro.
IT-ştii certificaţi, mai uşor de integrat în echipele de proiect
Aproape jumătate (45%) din studenţii şi absolvenţii de facultăţi cu profil IT&C au obţinut certificări tehnice, iar tinerii sunt conştienţi de importanţa acestora, având în vedere că 49% din aceştia îşi doresc ca angajatorii să le ofere suport financiar pentru astfel de beneficii, potrivit ediţiei din acest an a studiului "Cei mai doriţi angajatori", realizat de firma cu activităţi în domeniul resurselor umane Catalyst Consulting.
"Cursurile facultăţilor cu profil IT nu ţin întotdeauna pasul cu evoluţia tehnologiei. În această situaţie, obţinerea unei certificări (recunoscută internaţional) poate suplini parţial lipsa de experienţă în cazul unui junior. Angajatorii apreciază absolvenţii care au obţinut o certificare pe cont propriu deoarece asigură un nivel bun de cunoştinţe (testat independent) şi se integrează mai repede în echipa proiectului", spune George Samoilă, project manager al portalului de cariere Hipo.ro.
Pe de altă parte, în cazul programatorilor seniori, certificările se fac, de multe ori, prin sponsorizare din partea angajatorului, o situaţie văzută de specialişti drept "win-win", având în vedere că este o modalitate de retenţie, apreciată mai mult decât alte beneficii de către angajaţi.
"Sunt des întâlnite situaţiile în care una dintre condiţiile cerute de client este aceea ca membrii echipei să fie certificaţi pe tehnologia pe care vor livra proiectul", a mai spus George Samoilă.
Mihai Tudor, CEO al IBM Europa de Sud şi de Est, a spus că, din păcate, companiile nu pot colabora cu sistemul educaţional aşa cum ar trebui, din cauza legislaţiei parteneriatului public-privat. Şi Valentin Tomşa, şeful producătorului de soluţii software pentru afaceri SAP România, a spus că sistemul de învăţământ este total rupt de realitate, pentru că angajatorii sunt nevoiţi să ia absolventul din facultate şi să o ia de la zero cu acesta pentru a-l aşeza pe alte baze, iar fiecare generaţie care vine este din ce în ce mai slab pregătită.
"Ceea ce am învăţat în facultate nu m-a ajutat deloc pentru ce trebuia să fac la locul de muncă. Am făcut 4 semestre de programare în patru ani de facultate în care ni s-au prezentat toate limbajele de programare şi nu am aprofundat niciunul. Măcar unul dacă îl învăţam cum trebuie, ieşeam în avantaj, însă a trebuit să învăţ singur, de acasă, pentru că nu am avut de ales ", spune Cătălin Lungu, 25 de ani, un absolvent de telecomunicaţii care lucrează ca front line developer într-o companie de publicitate online după ce în ultimii patru ani a lucrat ca programator junior, freelancer.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
