Piaţa de sfeclă de zahăr a avut în acest an cea mai mare creştere valorică între cele mai importante segmente din agricultură şi a ajuns la 53,6 milioane de euro după un avans de 36% susţinut în mod egal de creşterea preţurilor şi plusul de productivitate din ferme.
Fermierii care au mizat pe sfeclă au strâns în acest an o recoltă totală de 1,2 milioane de tone, cea mai mare din ultimii 15 ani. Creşterea a venit ca urmare a productivităţii mai mari cu 28% în condiţiile în care suprafaţa însămânţată a crescut nesemnificativ.
Suprafeşele acoperite în România cu sfelcă de zahăr au ajuns acum la 10% faţă de 1990 iar declinul s-a produs în tandem cu închiderea fabricilor de zahăr de pe piaţa locală.
Fabricile de zahăr se aprovizionează cu sfeclă atât din producţia locală cât şi cu materie primă provenită din trestia de zahăr din import.
Afacerea producţiei de zahăr este un segment dominat de multinaţionale precum Agrana (Austria), Pfeifer&Langen (Germania) sau Tereos (Franţa).
Cea mai mare productie din ultimii 15 ani | ||||
Evolutia producţiei de sfelca de zahar in perioada 1998-2014 | ||||
Anul | Suprafata (mii hectare) | Productivitate (tone/hectar) | Productia totala (mil. tone) | Valoarea productiei (mil. euro) |
1998 | 117.8 | 20.05 | 2.6 | 47.61 |
1999 | 65.5 | 21.6 | 1.4 | 28.90 |
2000 | 48.4 | 13.78 | 0.6 | 14.12 |
2001 | 39 | 22.45 | 0.9 | 16.43 |
2002 | 41.6 | 22.95 | 0.9 | 21.16 |
2003 | 45.2 | 16.91 | 0.8 | 12.72 |
2004 | 20.8 | 32.34 | 0.7 | 14.09 |
2005 | 25.2 | 28.96 | 0.7 | 17.15 |
2006 | 39.8 | 28.95 | 1.1 | 29.17 |
2007 | 28.7 | 26.09 | 0.7 | 20.31 |
2008 | 20.4 | 34.64 | 0.8 | 26.25 |
2009 | 21.3 | 38.35 | 0.8 | 24.85 |
2010 | 21.8 | 39.07 | 1 | 23.65 |
2011 | 18.9 | 34.61 | 0.7 | 26.30 |
2012 | 27.4 | 26.21 | 0.7 | 27.30 |
2013 | 28 | 32.28 | 1.0 | 39.41 |
2014 | 29.2 | 40.99 | 1.2 | 53.62 |
Sursa: Eurostat |