Directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Harghita, Török Jenő, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, că din 26 iunie şi până în 15 august "nu a căzut niciun strop de ploaie" în judeţ.
"Nu numai că nu a plouat, dar au fost temperaturi neobişnuit de ridicate pentru zona noastră, de 33-35 de grade Celsius în aer, iar la nivelul solului ajungeau până la 62 de grade Celsius, cu urmări dezastruoase pentru culturile agricole. Tot judeţul a fost lovit de secetă", a spus Török Jenő.
Cea mai afectată este cultura de cartof, pierderi însemnate înregistrându-se în localităţile Ciucul de Jos şi Ciucul de Mijloc.
"Cartofii au legat mulţi tuberculi, culturile se dezvoltau bine, dar dintr-o dată au venit căldurile mari, iar seceta s-a instalat tocmai atunci când tuberculii aveau nevoie mai mare de apă şi de substanţele nutritive din sol, ca să crească. Din totalul de 9.050 de hectare cultivate, 4.900 de hectare, adică peste jumătate din culturile de cartof din Harghita sunt grav afectate", a precizat şeful DADR.
De asemenea, au fost afectate şi 14.883 de hectare din suprafaţa de fâneţe şi păşuni din judeţ, provocând pierderi mari crescătorilor de animale. În aceste condiţii, producţia de furaje este, în acest an, cu până la 45 la sută mai mică decât în anii trecuţi, în funcţie de zonă.
"Din cauza secetei, s-a pierdut cel puţin o treime din cantitatea de furaje şi, ca să acopere lipsa fânului pentru iarnă, oamenii s-au grăbit să adune toate paiele de pe câmp, chiar dacă au un conţinut energetic mult mai slab decât fânul, la nevoie completează stocurile de hrană pentru animale, la iarnă", a spus Török Jenő.
Potrivit acestuia, în urma secetei, preţul fânului a crescut deja.
În judeţul Harghita, pierderile în agricultură provocate de secetă sunt estimate de specialişti de la Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) la 12.899.921 de lei, adică aproape trei milioane de euro. Evaluarea acestora s-a făcut luând în calcul preţurile medii aprobate pentru produsele agricole în 2015 şi producţiile medii cuprinse în normele de venit stabilite împreună cu Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF).
Directorul DADR Harghita a precizat că, până în prezent, pentru culturile calamitate, au fost depuse peste 1.538 de cereri pentru despăgubire de către fermierii din judeţ şi cinci de către persoane juridice, "relativ puţine faţă de numărul celor afectaţi".
Până în prezent, fermierii au raportat 1.937 de hectare cultivate cu cartofi calamitate, mai mult de 1.235 de hectare cultivate cu plante de nutreţ, peste 700 de hectare cultivate cu grâu, secară şi orzoaică de primăvară şi aproximativ 200 de hectare cu porumb şi porumb-siloz.
"Raportarea nu corespunde realităţii, pagubele şi suprafeţele afectate sunt mult mai însemnate. Sunt două motive pentru care fermierii nu depun cereri pentru despăgubire: fie nu au încredere că vor fi compensaţi pentru pierderile suferite, fie suprafaţa cultivată afectată de secetă este mai mică de 30 la sută. Or, în Harghita, majoritatea producătorilor sunt cei mijlocii şi mici", a afirmat Török Jenő.
Prefectul Harghitei, Jean-Adrian Andrei, care este şi şeful Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, a adăugat că, în urma evaluărilor, "pagubele la nivelul culturilor sunt extrem de mari", în condiţiile în care majoritatea populaţiei judeţului trăieşte din agricultură.
"Majoritatea populaţiei judeţului trăieşte din agricultură. În condiţiile specifice de relief şi climă din Harghita, principalele ocupaţii ale fermierilor sunt cultivarea cartofului şi creşterea animalelor. De aceea este extrem de important ca fermierii afectaţi de secetă să îşi primească sumele cu titlu de depăgubiri. Din păcate, cetăţenii încă nu au conştientizat importanţa depunerii cererilor de despăgubire, dar sperăm ca în urma campaniei de informare a DADR numărul acestora să crească", a conchis prefectul Andrei.
Evaluarea pagubelor, începută în urmă cu aproximativ o lună de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Harghita şi de Comisia judeţeană pentru situaţii de urgenţă, continuă.
