De la distanţă, ai senzaţia că este un Coloseum neterminat. Cândajungi mai aproape îţi dai seama că la exterior tronează încănămolul, iar în loc de turişti, muncitorii mişună, lucrând de zorla ultimele detalii. E martie, frigul a părăsit Capitala, iarlucrările la stadionul Naţional Arena au intrat pe ultima sută demetri. Este finalizat în proporţie de 95%, iar la vară va fi gatasă-i întâmpine pe argentinieni în amicalul cu echipa naţională.
Ce înseamnă însă acest proiect în materie de construcţii şi lace se lucrează acum? În prima jumătate a lui martie, constructoriiau început să ridice structura acoperişului retractabil, care vapermite stadionului să fie funcţional de la finalul lunii martiepână la sfârşitul lui noiembrie. "De câteva zile am începutaşa-numitul «big lift», adică ridicarea structurii acoperişului.Mai întâi se tensionează primele cabluri, procesul urmând să durezetrei săptămâni. Ulterior se va trece la montarea învelitorilor, anocturnei, a sistemului audio şi a altor elemente adiacente", spuneŞtefan Monus, director coordonator al proiectului din parteajoint-venture-ului Max Boegl-Astaldi, care construieştestadionul.
În ultima săptămână a lui martie, ridicarea structuriiacoperişului va fi gata, iar la finalul lui mai acoperişul va fifinalizat în întregime şi va fi funcţional. Constructorii au montatopt generatoare electrice, a câte 200-300 de kilowaţi fiecare,pentru a se asigura că nu au probleme în timpul "big lift-ului", încondiţiile în care întreruperea energiei electrice ar pune înpericol ridicarea acoperişului. În total, 80 de pompe hidrauliceridică acoperişul, care va avea o suprafaţă totală de 29.600 demetri pătraţi, din care suprafaţa acoperişului interior retractabilse ridică la 9.650 de metri pătraţi. Cablurile metalice care vorsprijini acoperişul au 700 de tone. Tot pe acoperiş vor existapatru ecrane video a câte 30 de metri pătraţi fiecare. "E foartemultă tehnică în spatele acestui stadion", explică Monus.
Tehnică - tehnică, dar pentru un stadion trebuie făcută şi"munca de jos". În prezent, în afara acoperişului retractabil, selucrează la finisaje: "Se zugrăveşte, se pun faianţa şi gresia, semontează lămpi, se face sistematizarea exterioară", mai spuneMonus, în timp ce ne conduce într-un tur al stadionului.
Deocamdată, în afară de scaune, care vor avea culoriletricolorului - roşu, galben şi albastru - nimic nu aduce nicio patăde culoare în griul deschis al stadionului Naţional Arena. Însă laexterior, unde vor exista toaletele, chioşcurile cu vânzări şi peunde se va face intrarea efectivă în stadion, constructorii vorpune gresie neagră şi faianţă roşie. Există deja câteva porţiuniunde au fost montate plăcile ceramice, "ca model", spune Monus.
Tot el ne arată în continuare şi intrarea VIP, unde vor existadouă lifturi de sticlă. Pentru publicul larg însă, există opt scăride acces, care se află în proces de montare în prezent. Vor exista42 de loje VIP, cu 483 de locuri în total. Deocamdată, doar unadintre loje este finalizată, "ca exemplu pentru când oficialii dela primărie fac vizite aici", spune Monus. Din păcate însă,directorul de proiect al constructorilor uitase cheia la birou,astfel că reuşim să vedem cum va arăta o lojă VIP doar pringeam.
Din totalul de peste 55.000 scaune, 3.610 vor fi locurilebusiness din tribuna I, 270 pentu persoane cu handicap şiînsoţitori şi 364 pentru presă.
Cât despre gazon, ei bine, el nu este încă pus, darconstructorii dau asigurări că aceasta va fi una dintre cele maiuşoare etape de dinaintea meciului România - Argentina. "Sub gazonexistă instalaţii de drenaj, de încălzire, de stropire la nivelulgazonului, abia peste vine stratul de gazon, care se poate punechiar şi cu o săptămână înainte", explică Monus.
O asemenea declaraţie nu are cum să nu stârnească amintiritriste, dar uşor amuzante acum, în rândul suporterilor echipeinaţionale de fotbal: în 2003 România juca pe 29 martie cu Danemarcaîn preliminariile Campionatului European din Portugalia. Gazonulînsă a fost înlocuit de o "plajă de nisip", iar triclorii aupierdut cu 2 la 5, ratând astfel calificarea în urma unui meci pecare mulţi microbişti ar fi preferat să îl uite.
Mâna de lucru. În prezent, circa 500 demuncitori lucrează la stadion, însă au existat şi perioade de vârf,în care 700 de angajaţi lucrau simultan.
Constructorii principali sunt nemţii de la Max Boegl şiitalienii de la Astaldi, însă pe lângă aceştia, mai sunt şi peste50 de subcontractori. Spre exemplu, compania Apolodor, deţinută deomul de afaceri Radu Ouatu, a lucrat la demolarea vechiului stadionLia Manoliu, în timp ce o firmă ce face parte din grupul UTI,controlat de Tiberiu Urdăreanu, s-a ocupat cu tehnica automată aclădirii, instalaţiile de drenaj al apelor pluviale şi instalaţiileelectrice pentru curenţii tari, potrivit informaţiilor puse ladispoziţie de constructorii principali.
Cea mai mare parte a firmelor subcontractoare, adică 60-65%,sunt firme româneşti, restul sunt din ţări precum Germania,Elveţia, Ungaria sau Polonia, explică Monus. "Proiectul stadionuluia fost realizat pe un server situat în Germania, la care au avutacces inclusiv inginerii din România. Pentru fiecare categorie delucrări au existat 2-3 ingineri specialişti din Germania".
Cu 50% mai scump. Contractul iniţial pentrunoul stadion valora 143 milioane de euro cu TVA, însă acumcosturile totale se ridică la 200 de milioane de euro, spune BogdanHreapcă, director general investiţii-dezvoltare în cadrul PrimărieiMunicipiului Bucureşti. Potrivit unei ordonanţe de urgenţă din 2006(OUG 34/2006), valoarea contractului nu poate creşte cu mai mult de50% prin acte adiţionale.
Pentru Naţional Arena prin acte adiţionale a fost majoratăinvestiţia cu 49,42%, la limită practic, dacă analizăm costurile înlei, fără TVA (valoarea iniţială era de 411 milioane de lei fărăTVA, iar acum se ridică la 614 mil. lei fără TVA). Pentru ce se vormai plăti însă încă aproape 60 de milioane de euro?
Un prim act adiţional a fost încheiat în mai 2009, însă Hreapcăsusţine că acesta nu a avut valoare financiară şi că doar aschimbat sediul constructorilor principali.
Pe de altă parte, primul act adiţional cu valoare financiară,din august 2009, în valoare de 7,5 milioane de lei (1,8 milioane deeuro), a fost încheiat pentru executarea unor lucrări suplimentarela fundaţie, în condiţiile în care nivelul pânzei freatice de substadion crescuse cu aproximativ 50 de centimetri faţă de momentulla care s-a realizat studiul geotehnic.
Astfel, s-a luat decizia de a se ridica nivelul terenului de joccu 1,7 metri faţă de nivelul prevăzut iniţial, potrivitinformaţiilor puse la dispoziţie de Primăria MunicipiuluiBucureşti.
Următorul act adiţional, din decembrie 2009, a vizat construireaunui acoperiş retractabil, lucrare care nu era stipulată încontractul iniţial. Cu o valoare de 110 milioane de lei (26 mil.euro, la cursul mediu de schimb lei/euro din 2009), acoperişulpermite organizarea de evenimente sportive şi non-sportive timp deopt luni pe an. "Acoperişul acesta retractabil transformă stadionulîntr-o arenă multifuncţională şi are rol atât comercial, cât şitehnic. Cupola are un sistem propriu de preluare a apelor pluvialeşi de depozitare a acestora în rezervoare speciale. În 15 minuteacoperişul se poate închide sau deschide", spune Hreapcă.
Cel mai costisitor act adiţional a fost încheiat însă îndecembrie anul trecut şi a vizat ridicarea clasificării stadionuluipână la categoria ELITE, conform stadardelor UEFA, precum şiextinderea amenajărilor şi a instalaţiilor din exteriorul arenei.Valoarea acestui nou act adiţional a fost de 139 de milioane de lei(33 milioane de euro).
"Când licitaţia a fost atribuită, se discuta despre un stadionde clasificare medie, adică nu se puteau juca semifinale şi finalede cupă UEFA. Ulterior, Federaţia (Federaţia Română de Fotbal -n.red.) şi-a asumat organizarea finalei UEFA în 2012", explicăHreapcă, arătând că găzduirea unor astfel de competiţiifotbalistice implică mult mai multe lucrări, de a suplimentarealocurilor VIP la realizarea unui sistem care să permită transmisiivideo în sistem HD.
60% din obligaţiile către consorţiul Max Boegl - Astaldi au fostachitate, dar în acest moment Primăria mai are în vistierie doar 40de milioane de lei pentru acest stadion, în condiţiile în caretrebuie să mai plătească 320 de milioane de lei. "Aşa cum s-apornit la drum în 2007, există o înţelegere cu guvernul, care şi-aasumat 70% din costul stadionului", spune Hreapcă. Până acum însă,guvernul a achitat doar 230 de milioane de lei. "Nu e vorba demilă, e vorba de o obligaţie pe care şi-a asumat-o. BugetulPrimăriei se duce în mare parte pe subvenţii şi alte aspectesociale, astfel că nu are cum să suporte restul de lucrări".
La începutul lunii martie, la propunerea consilierilor generaliai partidului aflat la guvernare, PDL, aproximativ 50 de modificăriau fost aduse proiectului de buget al Primăriei Capitalei, cele maiimportante fiind legate de obiectivele de investiţii. Lia Manoliunu a scăpat. După ce i s-au luat 124 de milioane de euro, primarulgeneral al Capitalei, Sorin Oprescu, a mai rămas cu 400 mil. europentru investiţii în 2011, astfel că la începutul lunii martie el adeclarat că în acest caz vor fi oprite o serie de investiţii aflateîn derulare, printre care şi Stadionul Naţional Lia Manoliu.Hreapcă este însă optimist şi spune că au existat discuţii întreOprescu şi premierul Emil Boc şi că banii vor fi alocaţi. "Orices-ar întâmpla, până pe 10 august, când are loc amicalul dintreRomânia şi Argentina, stadionul e gata", dă asigurări Hreapcă.
Stadionul nu va putea fi operat de Primăria Capitalei şi se iaîn calcul un parteneriat public-privat, pentru care se va organizao licitaţie internaţională. "Săptămâna aceasta sau săptămânaviitoare (interviul a avut loc pe 15 martie - n.red.) veţi vedea căva apărea pe SEAP (Sistemul Electronic de Achiziţii Publice -n.red.) anunţul privind licitaţia la Naţional Arena.Municipalitatea rămâne proprietarul, dar vine în plus un partenercare are experienţă în administrarea unui stadion de asemeneatalie, are putere de a influenţa şi de a găsi mai uşor evenimentepe care să le organizeze pe stadion".
Costurile cu mentenanţa stadionului sunt de ordinul milioanelorde euro. La un grad de ocupare de 30%, Hreapcă estimează că acestease ridică la 1,5 milioane de euro anual, în timp ce pentru un gradde ocupare de 80%, costurile cu mentenanţa sunt de trei ori maimari: 4,5 mil. euro.
Arenă cu brand? "Stadionul îşi va păstradenumirea de Naţional Arena din Bucureşti, însă în condiţiile încare partea privată va avea sponsori care doresc să aibă şi numelelor trecut, nu e nicio problemă, se poate adăuga la denumireaoficială", mai spune Hreapcă, care adaugă că la nivelinternaţional, aceasta este o practică extrem de întâlnită. Unexemplu este noul stadion al echipei turce Galatasaray, care poartădenumirea de Turk Telekom Arena, în timp ce stadionul echipeiBayern München este denumit Allianz Arena, iar Arsenal Londra joacăpe Emirates. Gigantul turc de telecomunicaţii va plăti timp de zeceani câte 10,25 mil. dolari pe an pentru dreptul de a numi stadionulcelor de la Galatasaray.
În afara evenimentelor echipei naţionale de fotbal şi de celeale cluburilor angrenate în competiţii internaţionale, PrimăriaCapitalei se gândeşte la multe concerte şi chiar şi la evenimentede tip corporate. "Stadionul are un lounge de 3.000 de locuri carepoate fi împărţit modular şi patru săli în care pot încăpea până la800 de persoane pe scaune. Putem organiza atât evenimente mari, câtşi evenimente medii, de tipul târgurilor sau expoziţiilor, chiar şievenimente pentru companii. În străinătate am văzut chiar şi onuntă la stadion. Nu cred însă că va fi cazul pe Naţional Arena",spune zâmbind Hreapcă.
De asemenea, în jurul stadionului va exista un parc cudestinaţie sportivă, unde vor fi construite, spre exemplu, punctecomerciale, piste de skateboard sau pentru role. "Nu puteam aveastadion şi de jur-împrejur nămol", arată Hreapcă.
Directorul de investiţii de la Primăria Capitalei estimează căinvestiţia în stadion ar putea fi recuperată în 15 ani, la un gradde ocupare de 60%.
Referitor la costul ridicării noului stadion, Hreapcă spune căeste chiar mai mic decât în alte state din regiune. "Donbass Arena,stadionul ucrainenilor de la Şahtior Doneţk, are tot 50.000 delocuri şi a costat 300 de milioane de euro, în condiţiile în carevorbim de o investiţie privată. Similar, investiţia în stadionulnaţional din Varşovia, care acum este în construcţie, a fost depeste 300 de milioane de euro. Tot de circa 50.000 de locurivorbim", explică oficialul de la Primărie. Tot el spune că trebuieavut în vedere şi faptul că legislaţia din România este maicomplicată, în condiţiile în care după cutremurul din '77 s-au luatmăsuri pentru asigurarea unor structuri mai rezistente ale unorobiective de anvergura acestui stadion. "Stadionul Naţional Arenava fi a doua clădire, după Casa Poporului, care nu va cădea în cazde cutremur puternic", spune Hreapcă.
Pe Naţional Arena se vor putea organiza evenimente sportive dintoate domeniile, mai puţin din atletism. De asemenea,municipalitatea vrea să construiască în inelul interior alstadionului o parcare de 1.800 de locuri, care va fi funcţională,contra cost, în zilele cu meciuri sau concerte. "Şi locuitorii dinzonă vor putea să-şi aducă maşinile în această parcare, care va ficu plată doar până la orele serii".
O sursă de venituri, ce-i drept destul de mici, va fireprezentată şi de vizitele bucureştenilor sau ale turiştilor dinstrăinătate în interiorul stadionului. "O să fie exact ca înstrăinătate, vrei să vezi stadionul, plăteşti".
Pe de altă parte, Primăria se gândeşte ca biletele la meciurilecare vor fi organizate pe Naţional Arena să includă în preţ şicălătorii cu orice mijloc de transport în comun din Capitală,valabile pentru ziua în care are loc meciul respectiv. De altfel,în străinătate nu există moda de a veni la stadion cu maşina şinici de a se forma înghesuiala tipică României, afirmă oficialulPrimăriei, în încercarea de a încuraja folosirea mijloacelor detransport în comun.
"La Londra, mijloacele de transport în comun nu te duc până lastadion, ci la câţiva kilometri distanţă, iar tu trebuie să mergipe jos vreo 20-30 de minute. De altfel, UEFA nu permite oaglomerare urbană la un meci internaţional la mai puţin de unkilometru. În cazul nostru s-a făcut o concesie".
Anul superstadioanelor. În afară de NaţionalArena, şi stadionul de la Cluj - Cluj Arena - va fi clasificatELITE, astfel că în 2011 România va avea două stadioane lastandarde UEFA. La Cluj însă, stadionul a costat 36,5 milioane deeuro fără TVA, în condiţiile în care are 30.000 de locuri, potrivitdeclaraţiilor de la finalul anului trecut ale lui Alin Tişe,preşedintele Consiliului Judeţean Cluj. Şi la Cluj au începutrecent lucrările de montare a acoperişului, astfel că stadionultransilvănean se apropie de asemenea de final.
Primul care va găzdui un meci de talie internaţională va fi însăNaţional Arena din Bucureşti. Pentru meciul România-Argentina dinvară, biletele vor fi puse în vânzare în luna mai şi vor costaîntre 15 şi 50 de euro, cu excepţia lojelor şi a zonelor VIP,potrivit celor mai recente declaraţii ale lui Mircea Sandu, şefulFederaţiei Românie de Fotbal. Închirierea unei loje VIP de 12locuri va costa 5.000 de euro, iar un bilet VIP - 100 de euro.Sandu a estimat că încasările din meciul din vară se vor ridica la1-1,2 mil. euro.
Următorul mare eveniment care va avea loc pe Naţional Arena arputea fi concertul celebrei formaţii irlandeze U2. PrimarulCapitalei a anunţat la mijlocul lunii martie că încă aşteaptăconfirmarea de la irlandezi, însă a declarat că valoarea contractulcu U2 s-ar putea ridica la peste un milion de euro, iar preţul unuibilet va fi comparabil cu cel din alte ţări europene: între 25 şi80 de euro.
Nu ar fi pentru prima oară când fostul Lia Manoliu găzduieşte unconcert de asemenea anvergură. În 1992, când Michael Jackson aconcertat pe acest stadion, peste 70.000 de oameni au fost prezenţila evenimentul care a fost difuzat şi de HBO, aceasta fiindconsiderată una dintre cele mai bune prestaţii live ale artistului.Şi Metallica, una dintre cele mai apreciate formaţii rock dinistorie, a concertat în 1999 pe stadionul Lia Manoliu.
De unde va încasa Primăria Capitalei şi eventualul său partenercei mai mulţi bani, din meciuri de fotbal sau concerte, rămâne însăde văzut.
Cert este că din vara acestui an bucureştenii şi nu numai se vorputea lăuda cu un stadion de talie internaţională.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
