Generaţia care schimbă România: care este profilul celor 200.000 de români care formează comunitatea de business a ţării

Aceasta este prima generaţie de români care au luptat, prin forţe proprii, să se angajeze într-o companie străină, ime­diat după Revoluţie, şi care au avut cu­rajul să se rupă de ideea unui loc „călduţ“ într-o companie de stat. Iar curajul lor de atunci a îm­părţit România în două. Pe de-o parte, România are acum o promoţie „completă“ de angajaţi în privat conduşi de exe­cutivi de top puternici care lucrează în multi­naţionale şi un nucleu bine conturat de antreprenori care plătesc lu­nar salarii şi taxe şi impozite la stat. Pe de altă parte, în „liga“ opusă se află în continuare salariaţii din com­pa­niile şi din instituţiile de stat, locul unde angajările încă se fac pe criterii politice, iar obiectivul  principal al sluj­bei lor este cheltuirea banilor încasaţi din mediul privat.

Aproape 190.000 de români câştigă peste 5.000 de lei brut pe lună, potrivit celor mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică, iar ponderea acestora reprezintă 5,2% din totalul salariaţilor care au muncit full time, 23 de zile pe lună, la ultima anchetă privind structura salariilor făcută de INS (în octombrie 2012). În 1998 erau doar 10.000.

„România economică de astăzi merge înainte trasă, ca niciodată, de oameni care seamănă mai degrabă cu colegii lor din alte oraşe europene şi mai puţin cu ceea ce însemna angajatul tipic din România generaţiilor anterioare. «Mioriţa» are relevanţă mai mică decât are cashflow-ul la momentul actual“, spune antreprenorul Sergiu Neguţ, managing partner al companiei Mindit.

În cei aproape 25 de ani de capitalism, România a trecut de la conducătorii preocupaţi de ora la care se încheie programul şi care uitau de orice până în următoarea zi când se întorceau la muncă la liderii generaţiei de astăzi, care învaţă că dincolo de ţintele de profitabilitate şi de cota de piaţă este importantă dezvoltarea sustenabilă a unei companii, impactul pe care aceasta îl are în mediul înconjurător şi în comunitatea locală, explică headhunterul Oana Ciornei.

„În urmă cu 10 ani accentul se punea pe identificarea oportunităţilor şi nu se insista foarte mult asupra dezavantajelor, se cerea mult mai uşor ajutorul celor din jur. Exista multă determinare sau ambiţie, dar era acompaniată de dorinţa de a face lucrurile bine până la capăt (aşa se explică şi faptul că lumea stătea mai mult timp într-o companie). Nu exista o aşa de mare diferenţă între standardele educaţionale şi cerinţele organizaţiilor. Astăzi, mediul de business este unul mai rapid, mai trans­parent şi mult mai competitiv“, a spus Oana Cior­nei, managing partner în cadrul firmei de executive search Amrop România. În opinia sa, evoluţia tehno­logică şi globalizarea au influenţat mult profilul mana­gerilor de astăzi, pentru că este un mediu de business mult mai competitiv, în care atribute ca agilitate, an­tici­pare, transparenţă, conectivitate şi multiculturalitate sunt esenţiale.

„Am trecut de la ierarhii la network, de la reguli la valori şi un scop comun, de la un model de leadership autocratic la unul democratic. Managerii de astăzi sunt preocupaţi să-şi dezvolte un network şi apreciază mult rolul pe care-l joacă conectivitatea şi tehnologia în ziua de azi. Ei au nevoie constantă de a fi încurajaţi şi caută un mentor care să-i ghideze în carieră. Sunt uşor de demotivat, pot pierde din determinare şi motivaţie dacă nu primesc promovarea aşteptată“, a mai spus Oana Ciornei.

Deşi generaţia managerilor de astăzi nu este omogenă din punct de vedere psihologic, specialiştii spun că reprezentanţii „de frunte“ ai acesteia sunt indivizi cu un puternic simţ al libertăţii şi al ofensivei. „Există o discrepanţă între generaţia veche, a celor care se luptau să termine o facultate şi apoi să îşi găsească un loc de muncă în care să stea cât mai mult şi care se gândeau să îşi asigure bătrâneţea şi generaţia actuală, care are un spirit ofensiv, blufează şi caută prestigiu. Cei care formează acum generaţia cu statut social ridicat sunt cei care vor să aibă bani, se ambiţionează să îşi gă­sească un loc de muncă mai bun, caută să fie pro­movaţi în poziţii manageriale, iar această pornire ofensivă îi face să se angajeze la rate la credite uneori peste posibilităţile financiare pe care le au, după modelul văzut în filmele americane“, a explicat psihologul Bogdan Lucaciu.

Lucrează în servicii, în companiile din marile oraşe

Din cele 3,8 milioane de persoane care reprezintă populaţia stabilă cu vârsta cuprinsă între 30 şi 50 de ani şi care locuieşte în mediul urban, doar 1,8 milioane sunt bărbaţi, iar restul femei, potrivit datelor pe 2014 publicate de INS. Iar din populaţia care formează „nucleul“ angajaţilor din mediul urban s-a conturat o categorie, a angajaţilor care lucrează în servicii şi care ajung la salarii mari.

Cei mai mulţi dintre cei cu venituri de cel puţin două- trei ori mai mari decât salariul mediu pe economie lucrează în prezent în Bucureşti sau în judeţe precum Cluj sau Timiş, adică acolo unde se află sediile centrale ale multinaţionalelor şi unde s-a creat o adevărată cultură a locurilor de muncă în domeniul serviciilor, fie ele de suport, vânzări, marketing sau IT.

„Proporţia joburilor din industria de servicii aproape s-a dublat în ultimii 10 ani, migrarea liderilor dintr-o industrie în alta a dus la standarde ridicate, iar liderii au învăţat să fie orientaţi mai mult către exteriorul organizaţiei“, a adăugat Oana Ciornei.

În opinia sa, se poate spune că mai mult decât brand-ul angajatorului contează pentru noua generaţie de lideri cum este şeful direct şi calitatea echipei în care lucrează, pentru că aceştia caută conducători care apreciază diversitatea punctelor de vedere.  „Organizaţiile etice sunt mult mai atractive şi, ca urmare, mult mai căutate de aceştia, acest lucru fiind deja mai important decât industria sau poziţia în compania respectivă. Într-un proces de recrutare de top, acum şi candidaţii au lista lor scurtă“, spune Oana Ciornei.

Pe de altă parte, cei care au crescut odată cu această generaţie de manageri formaţi în capitalismul românesc admit că există şi anumite carenţe ale sistemului.

„În prezent, societatea este din ce în ce mai dinamică, iar acest lucru se vede şi în capacitatea de dezvoltare a tinerilor de până în 30 de ani. Modelele de dezvoltare şi creştere economică pe care tinerii le preiau sunt din păcate o interpretare denaturantă a capitalismului. Mitul îmbogăţirii peste noapte se bazează de cele mai multe ori pe nonvalori şi dăunează de cele mai multe ori societăţii. Se ajunge la perpetua adoptare a unor forme fără fond, care contribuie prea puţin la dezvoltarea economică sănătoasă a României“, crede Florin Godean, country manager al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară Adecco România.