Digitalizarea administraţiei publice, stimularea investiţiilor şi creşterea absorbţiei fondurilor europene sunt principalele subiecte care par să fi fost discutate la întâlnirea avută ieri de primul-ministru, Florin Cîţu, ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, cel al Investiţiilor şi proiectelor europene, Cristian Ghinea, şi de ministrul Mediului, apelor şi pădurilor, Barna Tánczos, cu membrii Coaliţiei pentru Dezvoltarea României, cel mai puternic reprezentant al mediului local de afaceri.
”În cadrul discuţiilor, am subliniat importanţa adoptării cât mai rapide a măsurilor de digitalizare în sectorul public, cu un impact pozitiv şi imediat asupra relaţiei dintre stat şi mediul privat. Stimularea investiţiilor, precum şi a absorbţiei fondurilor europene au reprezentat subiecte importante pe agenda de lucru, în contextul elaborării Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, ca parte din cel mai mare instrument financiar creat de UE ca răspuns la criza Covid-19. Totodată, am adus în discuţie oportunitatea adoptării unui buget de relansare economică, orientat către performanţă şi rezultate, cu obiective trainice, care să asigure stabilitatea financiară pe termen lung, atât de necesară după aproape un an de criză”, spune Alexandru Nazare pe pagina lui de Facebook.
Aceste măsuri, şi multe altele, sunt trecute şi în programul de guvernare, dar şi în alte documente oficiale, de acum şi din anii trecuţi. Şi în continuare, multe dintre ele se află în stadiul de propuneri şi promisiuni.
Având în vedere experienţa anterioară cu autorităţile statului, reprezentanţii companiilor au pus pe masă o serie de cereri concrete, sperând că propunerile vor fi transpuse în cele din urmă din cuvinte pe hârtie în fapte.
„În sfârşit am trecut de tsunami-ul electoral al anului 2020 cu valurile lui de promisiuni. Vrem să vedem măsuri concrete, care să ajute mediul de afaceri şi societatea. Astăzi am prezentat primele propuneri. Au fost primite cu deschidere şi sperăm să fie implementate rapid. Viteza de implementare este cheia acestui an”, a spus Dragoş Anastasiu, Preşedinte AHK România şi coordonator CDR.
În opinia reprezentanţilor mediului de afaceri, reţeta pentru realizarea obiectivelor comune trebuie să includă debirocratizare, digitalizare, transparenţă şi consultare reală.
La rândul lui, Ionuţ Simion, preşedinte AmCham, este de părere că România are nevoie de un buget fundamentat pe 3 piloni esenţiali: investiţii (cu resurse financiare nu doar alocate, ci şi cheltuite), menţinerea controlului cheltuielilor bugetare şi creşterea colectării şi digitalizarea ca măsuri de reducere a deficitului bugetar.
În acest context, asociaţia a solicitat Guvernului înfiinţarea unei autorităţi unice pentru digitalizarea administraţiei. ”Astăzi digitalizarea este copilul cu multe moaşe, care riscă să rămână cu buricul netăiat”, a mai spus Ionuţ Simion.
Un alt subiect abordat în discuţia stat-privat este legat de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, un document structurat pe 12 domenii prioritare, care urmează să fie transmis spre aprobare Comisiei Europene. Fondurile alocate României prin Mecanismul european de rezilienţă şi recuperare economică, adică 30,4 miliarde euro, ar urma să fie cheltuite până la 30 iunie 2026.
”Am discutat despre predictibilitate şi stabilitate în domeniul fiscal, digitalizare şi simplificarea interacţiunii cu instituţiile statului, reducerea dezechilibrelor de pe piaţa muncii, stimularea investiţiilor şi a absorbţiei ondurilor europene şi transparenţă în cheltuirea banilor alocaţi fie de la bugetul de stat, fie atraşi prin programe de finanţare europene sau prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă”, a declarat şi Florin Cîţu pe pagina de Facebook, în urma întâlnirii de ieri.
Dar, potrivit CDR, nu e suficient că România a bifat 30 de miliarde de euro, ci este nevoie ca proiectele de investiţii propuse să fie cu adevărat utile.
În acest context, Coaliţia pentru Dezvoltarea României a solicitat să fie parte din grupurile de lucru pe care Guvernul le-a creat pentru identificarea şi implementarea proiectelor PNRR, precum şi pentru transparentizarea şi prioritizarea modului de alocare a banilor.
„Nu doar că avem propriile noastre propuneri de proiecte, unele chiar redactate, la cheie, cum ar fi creşterea competenţelor digitale în educaţie şi în administraţie, dar putem avea un aport valoros la conceperea de proiecte noi, astfel încât să fie evitate situaţiile de azi, când avem proiecte care intră în coliziune cu realitatea din teren”, a spus Florin Pogonaru, Preşedinte AOAR, asociaţie membră CDR.
Nu în ultimul rând, companiile au atras din nou atenţia miniştrilor prezenţi la întâlnire despre nevoia urgentă de debirocratizare a administraţiei, în condiţiile în care cerinţele legale pentru firme, indiferent de mărimea lor, au ajuns la niveluri inimaginabile, care uneori frizează absurdul.
CDR a cerut în acest sens Guvernului menţinerea la nivelul Secretariatului General al Guvernului a Grupului de lucru care coordonează procesul de debirocratizare a administraţiei.
„Se spune că dacă vrei să îngropi un proiect faci o comisie de analiză. Noi sperăm însă ca acest lucru să nu se întâmple şi ca energia mediului de afaceri să impulsioneze măsurile de simplificare de care e nevoie disperată în administraţie. Am identificat în jur de 200 de măsuri pentru debirocratizare şi simplificare, care însă vor trebui implementate inclusiv prin modificări legislative”, a spus Dragoş Roşca, Preşedinte Fundaţia Romanian Business Leaders.
Potrivit AmCham, după 2020, anul cu cel mai ridicat nivel de incertitudine din istoria postbelică, anul 2021 se profilează ca o perioadă unică în care, în ciuda multiplelor provocări, România are şansa istorică să demareze proiecte şi reforme majore, să recupereze decalaje, să valorifice avantajele competitive actuale, dar şi să le pregătească pe cele viitoare.
“România se află într-o situaţie privilegiată din mai multe puncte de vedere: începutul unor noi mandate legislative şi executive menite să aducă stabilitate; începutul unei noi perioade de alocare a fondurilor europene în care România poate beneficia de sume record; suprapunerea priorităţilor Guvernului şi mediului de afaceri într-o proporţie considerabilă.”, a punctat Ionuţ Simion, Preşedinte AmCham Romania.
