Studiul realizat de Banca Mondială analizează un caz, cel al unui antreprenor care are un depozit amplasat în cel mai mare oraş din punct de vedere economic al unei ţări şi care are acces bun la drumuri. Practic, Banca Modială a încercat să vadă cât i-ar lua aceluiaşi antreprenor să se lege la reţelele de energie în cele mai mari oraşe din 183 de ţări analizate. În România a fost luat Bucureştiul şi distribuitorul de energie de aici, adică Enel Distribuţie Muntenia, companie privatizată de statul român şi preluată de italienii de la Enel, deţinuţi de statul italian. Datele Băncii Mondiale arată că pentru a se conecta antrepenorul din Bucureşti are nevoie de 223 de zile şi trebuie să treacă prin şapte etape. România ocupă astfel locul 165 din 183 posibile când vine vorba de uşurinţa cu care un consumator se poate lega la reţelele controlate azi de Enel.
"Din cei 7 paşi prezentaţi în acest studiu, 3 sunt exclusiv în sarcina operatorului de reţea şi au termene legale bine definite, iar restul depind de client, de autorităţi, de constructorul ales de către client pentru realizarea reţelei şi nu toate au termene legale clare, unele fiind chiar subiectul negocierii între părţi. De altfel, cadrul legislativ care stabileşte paşii şi termenele ce trebuie respectate în cazul racordării noilor construcţii, fie că vorbim de construcţii civile, individuale sau constructii industriale, diferă foarte mult de la ţară la ţară", explică reprezentanţii Enel motivele pentru care un antreprenor din Bucureşti are de aşteptat atât de mult pentru ca afacerea sa să fie conectată la energie electrică.
Compania nu a furnizat însă propriile cifre în ceea ce priveşte racordarea clienţilor la reţelele de energie în cele trei zone deservite, respectiv Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud, şi nici modul în care a evoluat această durată de la privatizarea companiilor şi până în prezent.
Totodată, reprezentanţii Enel nu au dorit să precizeze nici cât costă racordarea unui client la reţeaua de energie, fie că este cazul unei persoane fizice sau al unei persoane juridice.
"Întregul proces de racordare, în care paşii necesari sunt împărţiţi între mai multe instituţii, iar costurile diferă foarte mult, în funcţie de complexitatea construcţiei şi a reţelei ce trebuie realizate, face dificilă oferirea unei medii aproximative de durată de realizare şi cost implicat care să fie relevantă", spun reprezentanţii Enel.
Şi totuşi investiţiile sunt de sute de milioane
Grupul energetic italian a preluat prin intermediul mai multor procese de privatizare trei foste filiale ale Electrica, respectiv Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud, ultima fiind cea mai importantă pentru că ea deserveşte Capitala. Datele din studiul realizat de Banca Mondială sunt evidenţiate de informaţii date chiar de antreprenori locali care au avut de suferit din cauza procesului lung de racordare la reţelele de energie electrică. În primăvara acestui an, compania băcăuană Dedeman, liderul pieţei de bricolaj, cu vânzări de aproape 500 mil. euro în 2011, reclama Enel pentru faptul că magazinul inaugurat la Constanţa, zonă deservită tot de grupul italian, nu fusese racordat la reţeaua de energie deşi era deschis de două săptămâni, fapt ce a provocat costuri suplimentare de ordinul zecilor de mii de euro.
Dincolo de durata de racordare lungă, italianii de la Enel se confruntă cu un val de nemulţumiri şi în ceea ce priveşte numărul şi durata întreruperilor de curent mai ales în Capitală şi mai ales în perioadele caracterizate prin temperaturi foarte mari. Aceste lucruri vin chiar şi în contextul în care italienii spun că în perioada 2009-2011 au investit în reţelele din Muntenia Sud 435 de milioane de euro, îndeplinind şi chiar depăşind obligaţiile asumate prin contractul de privatizare.
E.ON a stabilit proceduri şi a implementat sisteme
Deşi studiul realizat de Banca Mondială se referă strict la Bucureşti, ZF a încercat să vadă cum stau lucrurile şi în celelalte regiuni ale ţării.
Nemţii de la E.ON, care în 2005 au preluat de la statul român fosta Electrica Moldova, care alimentează cu energie judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui, nu au precizat care este durata medie de racordare la energie a unei persoane fizice sau juridice, spunând că durata de timp necesară "diferă de la caz la caz". E.ON nu a dorit să precizeze nici dacă timpii de racordare a clienţilor la reţelele de energie s-au îmbunătăţit de când Electrica Moldova a intrat în portofoliul lor.
"Principalele acţiuni desfăşurate în vederea reducerii duratei de racordare au fost: stabilirea unor proceduri operative pentru activitatea de racordare (emitere aviz, contractare şi execuţie lucrări, recepţie şi punere în funcţiune) şi implementarea unor sisteme informatice pentru monitorizarea întregului proces", au mai spus reprezentanţii E.ON. Potrivit celor mai recente informaţii disponile, E.ON spunea că a investit anul trecut 151 de milioane de lei în E.ON Moldova Distribuţie, cea mai mare parte a banilor mergând chiar spre modernizarea şi dezvoltarea reţelelor de energie, în timp ce pentru anul acesta era programat un buget de 156 de milioane de lei.
De la privatizare, la CEZ racordarea se face cu două săptămâni mai repede
Cehii de la CEZ au preluat în 2005 fosta Electrica Oltenia, compania cu cel mai mare număr de clienţi deserviţi dintre toate filialele Electrica, care acoperă şapte judeţe: Argeş, Dolj, Gorj, Olt, Mehedinţi, Teleorman şi Vâlcea.
"Atât pentru persoane fizice, cât şi pentru persoane juridice există doră tipuri de situaţii care se pot întâlni în cazul racordării la reţeaua de energie electrică: situaţia în care există reţea electrică în zonă şi situaţia în care nu există reţea electrică în zonă", explică reprezentanţii CEZ România. Astfel, dacă există reţea electrică în zonă, durata de racordare este de maximum 63 de zile calendaristice. Dacă nu există reţea electrică în zonă, durata de racordare variază între 120 şi 210 zile calendaristice.
Reprezentanţii CEZ România dau detalii şi despre cât era durata de racordare a clienţilor înainte de privatizarea Electrica Oltenia.
"În situaţia în care exista reţea electrică în zonă, durata de execuţie era în medie de 75 de zile calendaristice. În situaţia în care nu exista reţea electrică în zonă, durata medie de execuţie era între 120 şi 210 zile calendaristice, în funcţie de complexitatea lucrărilor", mai precizează reprezentanţii CEZ România.
Potrivit acestora, de la privatizarea Electrica Oltenia au fost implementate o serie întreagă de măsuri pentru a reduce durata de racordare la reţea a clienţilor printre care se numără standardizarea soluţiilor de racordare, încheierea de acorduri-cadru la nivel de judeţe cu firme atestate ANRE în vederea executării branşamentelor electrice sau punerea la dispoziţia constructorilor de echipamente electrice.
Reprezentanţii Electrica, firmă controlată de stat care asigură distribuţia de energie elecrică în Transilvania Sud, Transilvania Nord şi Muntenia Nord, nu au comentat până la închiderea ediţiei pe această temă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
