ROMÅNIA 5%. Harta economică.

În 24 de judeţe cea mai mare „industrie“ este comerţul. Doar trei judeţe se pot lăuda cu o pondere a industriei de peste 50%

8 dec 2014 Autor: Dana Ciriperu

Ziarul Financiar a realizat în cadrul campaniei România 5% creştere economică primul atlas economic al ţării, care a inclus şapte hărţi necesare pentru a vedea unde suntem în prezent şi ce putem face pentru a creşte. Toate cele şapte hărţi pot fi descărcate de pe site-ul www.zf.ro/romania-5.

Bucureştiul şi Ilfovul au 45% din cifra de afaceri de 250 mld. euro a companiilor din Româ­nia, iar cele două zone împreună cu cele mai puternice zece judeţe din economia locală adună 75% din businessul românesc şi 65% din numărul total de angajaţi.

La polul opus, zece judeţe de la coada clasamentului, printre care Mehedinţi, Botoşani, Giurgiu, Vaslui, Caraş-Severin sau Covasna, au împreună o cifră de afaceri de 12 mld. euro, cât adună Bihorul şi Sibiul.

Polarizarea economiei locale este la apogeu, în condiţiile în care aproape jumătate din ţară nu con­tează pe harta economică, iar situaţia din judeţele „corigente“ se înrău­tă­ţeşte de la an la an în lipsa investiţiilor.

În 24 de judeţe cea mai mare „industrie“ este co­merţul, în timp ce doar trei judeţe din România se pot lăuda cu o pondere a industriei prelucrătoare de peste 50% - Olt, Argeş şi Alba.

Modelul economic al celor trei judeţe cu industrie puternică este însă diferit, iar modul în care arată economia din Olt, Argeş sau Alba poate constitui un punct de plecare pentru ridicarea altor judeţe.

În Olt, Alro Slatina, Pirelli, Prysmian sau Cord România ţin în viaţă economia unui judeţ în care doar 40.000 de oameni lucrează în companii, potrivit datelor de la Registrul Comerţului. Mare parte din investiţii se leagă însă de un singur oraş, Slatina, şi de apropierea de uzina Ford de la Craiova. În Argeş, economia este dependentă de Dacia, care generează 42% din cifra de afaceri de 9,8 mld. euro a companiilor din judeţ şi care a atras la Mioveni sau în localităţile din jur şi alţi furnizori de componente şi servicii. În Alba, un judeţ situat la mijlocul clasamentului, cu afaceri de aproape 3 mld. euro, modelul de creştere balansează între compa­niile mari antreprenoriale (Trans­avia, Alba­lact, Pehart Tec, Supremia, Jidvei) şi investiţiile străine derulate în special în jurul oraşului Sebeş (Holzindustrie, Daimler, Kro­nospan).

Indiferent de model, România nu poate să crească doar prin 15 dintre judeţele sale. România are nevoie de investiţii şi în Mehedinţi sau Caraş- Severin, nu doar în Arad sau Timiş. Şi are nevoie de investiţii străine, dar şi de capital privat românesc. În prezent, compa­niile străine au 50% din cifra de afaceri a firmelor din România cu numai 25% dintre angajaţi. Străinii deţin liderii în 31 dintre judeţe, în timp ce statul mai mare companii lider în Sibiu (Romgaz), Gorj (Complexul Ener­getic Oltenia), Vâlcea (Oltchim - în insolvenţă) şi Mehedinţi (RAAN - în insolvenţă). Antreprenorii controlează cea mai mare companie din şapte judeţe, cele mai puternice companii antre­prenoriale fiind Dedeman Bacău (fraţii Adrian şi Dragoş Pavăl), Unicarm Satu Mare (Vasile Lucuţ), Romaqua (Octavian Creţu şi Nicolae Palfi) sau Interagro (Ioan Niculae). 

Dacă judeţele cu companii puternice precum Arad, Timiş, Cluj sau Sibiu se menţin în top şi în funcţie de cifra de afaceri totală per capita, situaţia se schimbă în cazul judeţelor cu afaceri cumulate mici, dar şi cu o populaţie mai redusă. Este cazul judeţului Tulcea, calificat printre codaşi în ceea ce priveşte cifra de afaceri totală, cu doar 1,3 mld. euro, dar cu un rezultat mult mai bun per capita, respectiv 6.000 de euro. În sens invers coboară judeţe precum Te­leorman, Dâmboviţa sau Hunedoara, unde companiile au între 1,5 şi 2 mld. euro afaceri, dar rezultatul per capita este sub cel din Tulcea, de exemplu.

La nivel naţional, media cifrei de afaceri per capita este de 12.500 de euro, rezultat depăşit de Bucureşti şi Ilfov şi de doar alte şase judeţe.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 08.12.2014

 
Cuvinte cheie:
atlasul economic
, harti de business
, crestere economica
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide