În perioada 2012-2014 s-a înregistrat o pondere de 6,5% a companiilor inovatoare în total.
Întreprinderile inovatoare de metode de organizare sau de marketing au înregistrat o pondere de 7,7%, în scădere cu 1,7 puncte procentuale, comparativ cu perioada 2012-2014, când ponderea acestora a fost de 9,4%.
Întreprinderile inovatoare din sectorul industriei au avut o pondere de 10,3%, în scădere cu 2,3 puncte procentuale comparativ cu perioada 2012-2014, în timp ce întreprinderile inovatoare din sectorul serviciilor au înregistrat o pondere de 10,0%, în scădere cu 3,1 puncte procentuale, comparativ cu perioada 2012-2014.
După clasa de mărime a întreprinderii, întreprinderile mari sunt mai inovatoare (17,9%), comparativ cu întreprinderile mijlocii (11,9%) şi cele mici (9,3%). Această tendinţă s-a remarcat şi pe cele două sectoare de activitate: industrie şi servicii.
Totuşi, unele activităţi economice au înregistrat ponderi ridicate ale activităţilor inovatoare. Astfel, cea mai inovatoare activitate economică din sectorul serviciilor a fost activitatea de servicii în tehnologia informaţiei 25,1%, urmată de activitatea de cercetare-dezvoltare 20,4%. În sectorul industrie, cele mai inovatoare activităţi economice au fost fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice 24,2% urmată de fabricarea substanţelor şi a produselor chimice 19,7%.
După tipul inovaţiei implementate (indiferent de celelalte inovaţii), în perioada 2014-2016, cele mai multe întreprinderi inovatoare au implementat metode de organizare 5,8% şi metode de marketing 5,1%. Ponderea întreprinderilor inovatoare de produse a fost de 3,3% iar a celor inovatoare de procese 3,5%.
În perioada 2014-2016, ponderea întreprinderilor care au introdus produse noi pe piaţă a crescut cu 0,1 puncte procentuale, (1,4% faţă de 1,3%) în timp ce ponderea întreprinderilor care au introdus produse noi pentru întreprindere a scăzut cu 0,3 puncte procentuale (2,6% faţă de 2,9% în perioada 2012-2014).
Din totalul întreprinderilor inovatoare de produse (bunuri), 52,2% au dezvoltat inovaţiile în propria întreprindere, 25,2% din întreprinderi au introdus bunuri împreună cu alte întreprinderi, 6,0% le-au realizat prin adaptarea sau modificarea bunurilor şi 2,2% au fost realizate în alte întreprinderi.
Cea mai importantă piaţă de desfacere a produselor rămâne piaţa locală sau regională menţionată de 90,5% din totalul întreprinderilor inovatoare, urmată de piaţa naţională cu 74,3% şi piaţa Uniunii Europene cu 58,8%. Din totalul întreprinderilor inovatoare, doar 31,2% au indicat că şi-au vândut produsele în alte ţări.
În anul 2016, valoarea totală a cheltuielior pentru inovaţia de produse şi/sau procese a fost de 1814,2 milioane lei. Comparativ cu anul 2014, pe elemente de cheltuieli s-au înregistrat creşteri ale ponderilor pentru cheltuielile cu achiziţii de maşini, echipament şi software 1,7 puncte procentuale (pp), cheltuielile pentru alte activităţi inovatoare 1,6 pp şi cheltuielile pentru cercetare-dezvoltare externă 0,2 pp.
Scăderi ale ponderilor s-au înregistrat pe cheltuielile pentru achiziţii de alte cunoştinţe externe 1,9 pp, cheltuieli de cercetare-dezvoltare internă 1,6 pp.
Comparativ cu perioada 2012-2014, în perioada 2014-2016, finanţarea publică a întreprinderilor a crescut cu 17,6 puncte procentuale, de la 20,8% la 38,4%.
În perioada 2014-2016 numărul intreprinderilor inovatoare cu acorduri de cooperare pentru realizarea activităţilor inovatoare a crescut cu 2,5 pp, ajungând la 17,9%, faţă de 15,4% în perioada 2012-2014.
Principalii parteneri de cooperare ai întreprinderilor inovatoare au fost furnizorii de echipamente, materiale, componente sau software 9,3% şi universităţi sau alte instituţii de învăţământ superior 9,1%. Pe sectoare economice, în sectorul industriei se cooperează mai mult decât în sectorul serviciilor.
Totodată, întreprinderile inovatoare au identificat un număr de factori ca obstacole în realizarea activităţilor inovatoare. În perioada 2014-2016, cel mai important factor ca obstacol în atingerea obiectivelor întreprinderilor a fost costurile prea mari pentru inovaţie.
Cele mai multe întreprinderi inovatoare au considerat că actele legislative sau regulamentele privind activităţile inovatoare nu au creat probleme majore.
În cercetarea statistică privind inovaţia pentru perioada 2014-2016 s-au testat noi tipuri de inovaţii şi anume, inovaţiile în logistică. Din totalul întreprinderilor cu inovaţii în logistică, 4,0% au considerat că introducerea acestor tipuri de inovaţii a condus la îmbunătăţirea performanţelor întreprinderii.
În perioada 2014-2016, cele mai ridicate ponderi s-au înregistrat în Regiunea Sud-Est 16,9% şi Regiunea Nord-Est 13,8%, iar cele mai scăzute ponderi au fost în Regiunea Sud-Vest Oltenia 3,2% şi Sud-Muntenia 4,2%.
Procentele cele mai mari de întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) inovatoare s-au înregistrat în Regiunea Sud-Est (16,3%) şi în Regiunea Nord-Est (13,6%) şi cele mai puţine în Regiunea Sud-Vest Oltenia (3,2%).
În profil teritorial, cele mai multe IMM-uri inovatoare de procese (8,0%) şi de produse (4,8%) s-au înregistrat în Regiunea Sud-Est, în timp ce în Regiunea Nord-Vest au fost cele mai multe IMM-uri inovatoare de metode de organizare (10,0%) şi de metode de marketing (9,1%).
În Regiunea Nord-Est s-au înregistrat cele mai multe IMM-uri inovatoare care au primit finanţare publică (3,4%) iar cele mai multe IMM-uri care au cooperat pentru activităţi inovatoare cu alte întreprinderi sau instituţii, s-au înregistrat în regiunea Nord-Vest, respectiv (2,6%).
În Regiunea Sud-Est au fost cele mai multe IMM-uri inovatoare de produse noi pentru întreprindere (2,0%), iar în Regiunea Bucureşti-Ilfov au fost cele mai multe IMM-uri inovatoare de produse noi pe piaţă (0,6%).
