Desi o mare temere a mediului de afaceri pare sa fi trecut odatacu renuntarea, cel putin pentru moment, la cresterea TVA si a coteiunice, Tampiza spune ca privatii nu mai pot duce in spatecheltuielile bugetare fiind necesare reduceri drastice alecosturilor aparatului de stat.
"Trebuie sa existe o conciliere civica in jurul situatiei actuale.Trebuie responsabilitate politica. Eu mi-am prezentat condoleantelelui Videanu (Adriean Videanu - ministrul economiei - n.r.) si luiVladescu (Sebastian Vladescu - ministrul finantelor - n.r.) pentruca vor fi obligati sa ia toate masurile nepopulare, lucru care vaavea un cost politic", spune Tampiza.
La sfarsitul saptamanii trecute, au fost comunicate primele masuriconcrete de reducere a cheltuielor statului, Traian Basescuanuntand taierea salariilor bugetarilor cu 25%, reducerea pensiilorsi a ajutorului de somaj cu 15% in urma discutiilor cu FondulMonetar International (FMI). In ciuda "noilor" masuri anuntate inultimul ceas, oamenii de afaceri spun ca acestea nu vor fisuficiente si ca ar trebui urmate de concedieri, de reducerea unortaxe sau chiar de eliminarea lor. Acestea nu sunt insa singureleprobleme cand vine vorba de eficienta administrarii banilorpublici.
O alta problema uriasa este cea a "cumparaturilor" publice, subochii statului evaporandu-se miliarde de euro anual in facturiumflate si in achizitii al caror cost se dubleaza de la incheiereacontractului si pana in darea-n folosinta a lucrarii, asa cum aaratat o analiza ZF. In plus, chiar daca se reduc salariilebugetarilor, exista discrepante enorme intre diferitele categoriide meserii platite din bugetul de stat, in conditiile in carejandarmii si politistii castiga mai bine decat medicii siprofesorii.
"Veniturile la bugetul de stat iti vin din productia pe care o ai,din valoarea adaugata pe care o au serviciile tale sau dinmajorarea taxelor. A doua zi de cum vor creste taxele, eu scumpesccarburantii. Cererea va scadea si de aceea aceste solutii nu dauefecte. Foarte multe IMM-uri vor duce o dubla evidenta, vor intraintr-un sector de umbra si vor inflori acolo ca trandafirul in lunamai", explica Tampiza unul dintre primele efecte pe care o posibilamajorare a taxelor l-ar fi putut avea.
Inca un an greu
Tampiza nu vede cu ochi buni nici anul acesta, mai ales incontextul in care vanzarile de carburanti la nivel de piata si-aucontinuat scaderea, fiind inregistrat un regres de circa 5-6% inopinia sefului Lukoil. Dupa rezultatele inregistrate de Lukoil anultrecut, care au adus scaderi semnificative pe toate fronturile,Tampiza se vede obligat sa ia la randul sau o serie de masuri"nepopulare".
"Pentru prima data de cand sunt aici voi taia in carne vie. Cel maigreu pentru mine va fi sa-mi reduc personalul. Din 7 sucursale, vommai ramane 4-5. Economisim peste tot. Aveam 400 de telefoane mobilein companie. O sa fie de trei ori mai putine. Exista si telefoniafixa si mai exista si telefonul personal. Aveam publicitate demilioane. Pentru anul acesta avem 180.000 de dolari. Vom investidoar 3 milioane de dolari. Inca nu inchidem benzinarii, dar aminchis un depozit la Satu Mare si analizam depozitul de laTimisoara. Fara taierea cheltuielor nu traim, iar daca vom continuasa inregistram pierderi, la ce ne mai trebuie afacerea?", seintreaba Tampiza.
Anul trecut, investitiile companiei s-au ridicat la 8 milioane dedolari, dar nu au vizat deschiderea de noi puncte de alimentare, cinumai reabilitarea statiilor sau achizitia unor sisteme desupraveghere.
Numarul de disponibilizari nu este foarte mare, vizand circa 70 depersoane.
"Am vandut anul trecut 1,33 milioane de tone de carburant, cu 10%mai putin fata de 2008, un impact asupra vanzarilor, dincolo decontextul de piata, fiind si oprirea rafinariei Petrotel de lainceputul anului. Pe retail am inregistrat o scadere de 5%, dar celmai mare impact l-am simtit la vanzarile catre terti. Profituloperational a fost de 50 de milioane de dolari (35,8 milioane deeuro), cu 38% mai putin decat in 2008, am avut pierderi nete de12,5 milioane de dolari (8,9 milioane de euro), iar afacerile aufost de 1,32 miliarde de dolari (946 de milioane de euro), cu 38%mai mici decat in 2008. Am fi putut avea un profit de 8,1 milioanede dolari (5,8 milioane de euro), dar evolutia cursului de schimbne-a papat tot beneficiul", spune seful Lukoil Romania.
Tampiza spune ca are nevoie de stabilitatea macroeconomica si dementinerea sistemului de taxe, pentru ca altfel devine foarte greuconducerea unei afaceri profitabile pe plan local. "Demacroeconomie mi-e frica anul acesta. De curs, de taxe, de deficit.Daca va exista o crestere de taxe, anul 2010 va duce mai departedeclinul economic", este de parere Tampiza.
Mai bine cu banii la banca
Tampiza spune ca pana in prezent, compania pe care o conduce ainvestit 450 de milioane de dolari pe piata locala, dar recuperareainvestitiilor se face foarte lent.
"Cum pot eu sa merg mai departe in contextul in care in aniianteriori am avut profit, iar anul trecut am ajuns la pierderi de12,5 milioane de dolari. Am investit pana acum 450 de milioane dedolari cu speranta de a intoarce banii. Noi nu suntem o societatede binefacere, dar in conditiile astea nu scoatem nici macar atatcat am fi luat daca ne duceam banii la banca", spune Tampiza.
Seful Lukoil spune ca mediul de afaceri are nevoie de stabilitatemacroeconomica, o parghie pentru realizarea cestui lucru fiindreducerea cheltuielilor in toate sectoarele bugetare.
"Este necesara stabilizarea macroeconomica, iar acest lucru sepoate face prin mai multe metode. Prima este micsorarea dura acheltuielilor in sectoarele bugetare. Trebuie sa exista oconciliere politica intre putere si opozitie, asa cum a fost inPolonia. Uitati-va unde au ajuns ei pentru ca au reusit acestlucru. La inceputul anilor '90 eram in Moldova si ocupam functia deviceprim-ministru. La acea vreme masurile nepopulare au fostinevitabile. M-am dus si le-am spus ca noi suntem un guvern detranzitie, pentru ca altfel nu se poate, iar masurile au avutrezultate. Sectorul privat nu mai poate asigura cheltuielilestatului", spune Tampiza.
De ce imprumuturile se duc pe salarii sipensii?
La sfarsitul saptamanii trecute, o delegatie a FMI s-a aflat laBucuresti pentru cea de-a patra revizuire a acordului stand-byincheiat intre Romania si institutia financiara internationala. Inurma acestei revizuiri consiliul director al FMI va decide in adoua parte a lunii iunie daca se va elibera cea de-a cincea transadin acord, in suma de 850 mil. euro. Romania are un acord cu FMI pedoi ani, pentru 12,95 mld. euro, pachetul total de finantare de laFond, UE, BM si BERD urmand sa ajunga la 19,95 mld. euro. Romania aatras deja imprumuturi de circa 11,5 mld. euro. "Eu inteleg toateaceste ajutoare care vin din partea FMI si a Comisiei Europene, darde ce banii se duc in pensii si salarii? Pentru ca presiuneasociala este foarte mare. Mancam nu numai banii din imprumut, ci sipe cei ai bancilor. Dar bancile fac o mare greseala pentru ca nufinanteaza sectorul real. Practic, riscurile din sectorul real suntdezvoltate de aceleasi banci. Ele nu dau bani pentru dezvoltare siastfel mai tarziu se vor confrunta cu riscul de neplata", este deparere Tampiza.
Un baril confortabil este la 70 de dolari
Tampiza spune ca una dintre amenintarile globale la acest momenteste aprecierea barilului de petrol. Desi titeiul era cotat ieri lacirca 75 de dolari, recent acesta a depasit pragul de 80 de dolari,dublu fata de perioada similara a anului trecut.
"Iar se umfla barilul si o luam iar de la capat. In astfel demomente trebuie sa renuntam putin la principiile liberale. Dacapetrolul creste, cresc preturile, iar vanzarile vor fi mai mici.Pretul confortabil este undeva la 70 de dolari pe baril. Inconditiile in care barilul continua sa creasca, este necesaraadoptarea unui model care sa limiteze supraprofiturile companiilorpetroliere si nu numai in Romania", spune Tampiza. In Romania,singura companie care are activitati de explorare si productie dehidrocarburi este Petrom, cea mai mare companie locala, controlatadin 2004 de catre grupul petrolier austriac OMV.
Ideea suprataxarii profiturilor companiilor nu este o noutate,aceasta fiind vehiculata si in 2008, an in care barilul de petrolbatea record dupa record culminand cu o valoare de 147 de dolari pebaril.
An fara estimari
Tampiza spune ca este imposibil sa faca estimari privind modul incare ii vor evolua afacerile anul acesta, sperand ca va puteaatinge macar nivelul de anul trecut.
"In Romania anului 2010 nu pot sa fac pronosticuri privind afacereamea. Imi mentin tintele la rezultatele de anul trecut, dar poate lemai corectam", spune Tampiza.
Datele venite din piata distributiei de carburanti aferenteprimelor luni variaza de la jucator la jucator. Astfel, daca uniispun ca vanzarile incep sa-si revina, altii sustin ca declinulvanzarilor de carburanti a continuat.
Cei mai mari jucatori din piata petroliera sunt Petrom, Rompetrol,Lukoil, MOL Romania, OMV Romania si Eni Romania.
Ce spune despre
- Evolutia afacerilor in 2010 - In Romania anului 2010 nu pot safac pronosticuri privind afacerea mea. Imi mentin tintele larezultatele de anul trecut, dar poate le mai corectam.
- Pretul corect al petrolului - Pretul confortabil este undeva la70 de dolari pe baril. In conditiile in care barilul continua sacreasca, este necesar adoptarea unui model care sa limitezesupraprofiturile companiilor petroliere si nu numai inRomania.
- Vina bancilor - Bancile fac o mare greseala pentru ca nufinanteaza sectorul real. Practic, riscurile din sectorul real suntdezvoltate de aceleasi banci. Ele nu dau bani pentru dezvoltare siastfel mai tarziu se vor confrunta cu riscul de neplata.
- Irosirea banilor din imprumuturi - Eu inteleg toate acesteajutoare care vin din partea FMI si a Comisiei Europene, dar de cebanii se duc in pensii si salarii? Pentru ca presiunea sociala estefoarte mare.
- Principalele temeri - De macroeconomie mi-e frica anul acesta.De curs, de taxe, de deficit. Daca va exista o crestere de taxe,anul 2010 va duce mai departe declinul economic.
- Masuri de taiere a costurilor - Aveam 400 de telefoane mobilein companie. O sa fie de trei ori mai putine. Exista si telefoniafixa si mai exista si telefonul personal. Aveam publicitate demilioane. Pentru anul acesta avem 180.000 de dolari. Vom investidoar 3 milioane de dolari.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
