Companii

Inundaţiile au făcut pagube uriaşe. Pe cine au protejat digurile de 220 de milioane de euro?

Inundaţiile au făcut pagube uriaşe. Pe cine au protejat digurile de 220 de milioane de euro?

Autor: Catalin Lupoaie

16.09.2010, 23:50 252

Administraţia Naţională Apele Române (ANAR) a încheiat din 2007şi până în prezent contracte de amenajări de ape şi îndiguiri depeste 920 mil. lei (220 mil. euro) şi 11,9 mil. euro, potrivitdatelor de pe site-ul elicitatie.ro, însă cu toate acesteainvestiţiile realizate în ultimii ani nu au putut preîntâmpinapagubele produse de inundaţiile din această vară.

Cele mai mari investiţii nu au fost realizate în zonele afectateanul acesta, ci în judeţele Timiş, Suceava sau Vâlcea.Reprezentanţii ANAR susţin că "inundaţiile nu pot fi prevenite, elesunt un fenomen natural, iar efectele acestora pot fi limitate,nicidecum anulate".

Întrebaţi în ce fel a fost decisă oportunitatea investiţiilor înamenajări de ape din ultimii ani, oficialii instituţiei au explicatcă pentru fiecare lucrare de apărare există un studiu defezabilitate şi prefezabilitate, în baza căruia se stabilescindicatorii tehnico-economici.

"De exemplu, pentru proiecte finanţate din credite externe,indicatorii tehnico-economici se aprobă prin HG, conformlegislaţiei în vigoare, în baza acordurilor dintre GuvernulRomâniei şi banca finanţatoare", afirmă Ana-Maria Tănase,purtătorul de cuvânt al ANAR, care a trimis un răspuns de zecepagini la întrebările trimise de Ziarul Financiar, majoritateainformaţiilor fiind tehnice şi pline de definiţii.

Una dintre definiţii a fost că investiţiile realizate de ANARţin cont de numărul de locuitori care vor fi apăraţi princonstruirea lucrării respective, obiectivele socio-economice carevor fi apărate prin construirea lucrării respective, precum şiclasa şi categoria de importanţă a lucrării.

"Starea digurilor este în general bună, subliniindu-se faptul căcedările înregistrate (ruperea) la aceste lucrări hidrotehnice s-audatorat în special depăşirii capacităţilor tehnice proiectate(deversare) şi mai puţin fenomenelor de eroziune internă. Pe dealtă parte, menţionăm faptul că, în conformitate cu standardeleaflate în vigoare, multe dintre digurile realizate până în prezentpentru protecţia terenurilor agricole au fost dimensionate înclasele de importanţă III-V, cu alte cuvinte, să reziste lainundaţii cu perioada de revenire de la 10 până la 50 ani", explicăTănase.

Probabilitate anuală de depăşire a digului înseamnă dig cuasigurare de 0,1%, 1%, 2%, 5%, 10%, cu alte cuvinte, dig făcut săreziste la inundaţii care se produc o dată la 1.000 de ani, 100 deani, 50 ani, 20 ani, 10 ani.

Multe din digurile construite în anii trecuţi apără în prezentşi noi zone locuite, astfel că necesită reconsiderări aleîncadrării în clase de importanţă şi implicit lucrări noi desupraînălţare/reconsolidare.

Sistemul naţional de gospodărire a apelor (care include şicomponenta de apărare împotriva inundaţiilor) constă în peste10.000 km de diguri, peste 1.500 de baraje cu efect de atenuare, cuo capacitate de 3,7 miliarde metri cubi şi peste 15.700 km delucrări pe cursuri de apă, cea mai mare parte fiind în patrimoniulANAR, restul fiind în administrarea Hidroelectrica, AdministraţiaNaţională de Îmbunătăţiri Funciare şi administraţii locale.

Viituri greu de controlat

Oficialii ANAR susţin că pagubele rezultate în urma viiturilorrapide, ca rezultat al precipitaţiilor concentrate pe ariirestrânse, aşa cum s-a întâmplat în acest an, nu depind deinfrastructura de apărare, prin urmare, ele nu au fost produse caurmare a revărsării râurilor, iar soluţia de evitare a acestorfenomene ţine de amenajarea teritoriului, precum şi de demarareaunui program coerent de amenajare a torenţilor şi împăduriri, carenu ţin de responsabilitatea Apelor Române.

"Din evaluările preliminare realizate de către AdministraţiaNaţională Apele Române, inundaţiile de anul acesta au fost afectatede viituri rapide, ca rezultat al precipitaţiilor concentrate pearii restrânse, în jur de 27 de judeţe, din care cele mai afectateau fost Cluj şi Sălaj (în perioada 15 iunie-20 iunie), în timp ceBotoşani, Suceava, Covasna, Harghita, Constanţa au fost afectatedin 20 iunie şi până în prezent", explică Tănase. Cele mai maripagube le-au produs viiturile de pe râul Siretul superior şiafluenţii acestuia, judeţele cele mai afectate fiind Suceava,Neamţ, Bacău, Botoşani, Iaşi, Tulcea şi Constanţa.

"Pe Siretul superior debitele au fost comparabile cu anul 2008,dar nu au fost afectate localităţile Paşcani (dig cu asigurare 1%),Lespezi, Adjudeni, Răchiteni, Mirceşti, Nicolae Bălcescu, întrucâtdigurile (cu asigurare 2%) din dreptul localităţilor au rezistatdatorită lucrărilor de consolidare supraînălţare făcute în timpulintervenţiilor operative", susţine Tănase.

În 2008, localităţile enumerate au fost afectate, iar în urmamăsurilor de atenuare a viiturilor de pe râurile Siret şi Prut aufost reduse substanţial nivelurile pe Dunăre pe sectorulBrăila-Galaţi-Isaccea-Tulcea.

Reprezentanţii ANAR dau exemplul localităţii Tămăşeni (jud.Neamţ), unde ruperea batardoului (poartă din dreptul unei incinteagricole) a condus la pătrunderea apelor şi au fost inundate 15case, spre deosebire de circa 662 case în 2008.

Investiţii noi de 160 mil. euro

ANAR va derula anul acesta 288 de investiţii cu o valoare totalăde 667,4 mil. lei (158 mil. euro), din care de la bugetul de statvor proveni 199,8 mil. lei pentru 191 de lucrări, în timp ce restulde 467,5 mil. lei vor proveni din credite externe rambursabile dela Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) pentru 97 delucrări.

"Execuţia acestor lucrări continuă din anii anteriori, o partedin ele fiind promovate prin hotărâri de guvern în regim deurgenţă. Pe domenii de activitate, obiectivele de investiţii aflateîn execuţie în anul 2010 sunt împărţite astfel: surse de apă, 34 deobiective; apărare împotriva inundaţiilor, 242 de obiective şiprotecţia mediului, 12 obiective", afirmă reprezentanţii ANAR.

În anul 2009, toate lucrările de protecţie împotrivainundaţiilor au fost finanţate peste 80% din fonduri europene,respectiv de la BDCE.

Printre lucrările promovate în regim de urgenţă în urmainundaţiilor de anul acesta se numără construcţia unui dig de 18 dekilometri în localitatea Săuceşti (Bacău) şi lucrări de îndiguirela Doljeşti (judeţul Neamţ).

Valoarea totală a investiţiilor şi a realizării măsurilorpropuse pentru perioada 2010-2035 se ridică la 25 mld. euro,echivalentul a circa un miliard de euro pentru toţi "actorii"implicaţi în Strategia de Management al Riscului la Inundaţii -Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Agriculturii,Ministerul Transporturilor, Ministerul Dezvoltării Regionale şiTurismului şi Ministerul Mediului şi Pădurilor.

Din total, partea ce revine ANAR se ridică la circa 300 demilioane de euro pe an pentru investiţii în lucrări hidrotehnice şipentru implementarea de măsuri nonstructurale (îmbunătăţireasistemelor de monitorizare a apelor, alarmare-avertizare,pregătire-formare profesională etc.).

"În ultimii ani, în cadrul ANAR volumul investiţional a fost decirca 125-130 de milioane de euro pe an pentru lucrări deinfrastructură de apărare şi circa 25 de milioane de euro pe anpentru măsuri nestructurale", spun reprezentanţii ANAR.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO