Producătorii sunt realişti - România are de câştigat de pe urmacrizei internaţionale a cerealelor, chiar dacă producţia totalăde circa 5 milioane de tone nu reprezintă un volum semnificativpentru cererea de la Marea Neagră.
În comparaţie, Rusia, chiar dacă s-a confruntat cu secetă,produce circa 50 de milioane de tone, iar Ucraina 20 de milioanede tone de grâu. Avantajul nu stă însă în cantitatea produsă, cimai degrabă în creşterea preţului grâului la circa 150 euro/tonăla mijlocul campaniei de recoltare, în condiţiile în care laînceputul anului nivelul atingea 100 euro/tona. "România vindefoarte mult la recoltă. Micii producători privaţi nu au capacitatede stocare şi de cele mai multe ori vând grâul la preţuri miciimediat după ce l-au recoltat. Anul acesta au avut însă norocpentru că evoluţia pozitivă a preţului a avut loc la jumătatearecoltei, când mulţi nici măcar nu au apucat să îl vândă.Săptămâna viitoare când vor termina recoltatul şi vor vrea săvândă, vor beneficia de preţuri mari", a declarat pentru ZF SorinVasloban, Commodity Derivatives Broker în cadrul NYSE Paris /London.
O problemă o poate reprezenta calitatea slabă a produselor dincauza ploilor masive din ultima lună, dar şi în aceste condiţiiproducătorii pot primi circa 130 euro pe tona de grâu furajer, cu30 de euro mai mult decât au făcut-o în februarie. Pentru grâulpanificabil, producătorii pot cere însă circa 170 de euro lafinalul recoltei, dar cei mai mulţi aşteaptă noi creşteri depreţ.
"Eu nu vând grâul acum. Am produs 125 de mii de tone,cantitatea este integral panificabilă, pentru că anul acesta ne-auocolit ploile, iar o parte o vom folosi în procesare. Pentrurestul nu exclud posibilitatea de a merge la export", spune AdrianPorumboiu, proprietarul Comcereal Vaslui, cel mai mareproducător român de grâu, având o suprafaţă disponibilă de28.000 de hectare doar pentru acestă cultură. Porumboiu a obţinutanul trecut 92.500 de tone de grâu, iar în 2008 peste 142.000 detone.
Şi ceilalţi mari producători ca Mihai Anghel de la CerealcomDolj, Ştefan Poienaru, proprietarul Agrofam Holding, sau CuliţăTărâţă, care deţine TCE 3 Brazi, văd o alternativă bună în exportanul acesta, dacă preţurile se vor menţine ridicate, la circa 200euro/tonă.
"Exportul este o alternativă. Avantajul este că îşi poţi încasarapid banii, nu cum se întâmplă cu morarii din România. Dacăpreţul este bun, mă gândesc să îl dau pe tot", anunţă Mihai Anghel,care a obţinut anul acesta 55.000 de tone de grâu de pe aproape11.000 de hectare.
Culiţă Tărâţă nu a vândut niciun bob din cele 90.000 de tone degrâu obţinute anul acesta, dar şi-a stabilit deja preţul minim- 170euro/tona de grâu panificabil şi 125 euro/tona de grâufurajer.
"Mai mult de jumătate îl voi vinde pe piaţa internă, pentru cănu are calitatea necesară cerută de piaţa europeană, dar voimerge şi la extern, pentru că în următoarele luni, preţurile vorcreşte cu cel puţin 25%", este de părere Tărâţă, care a obţinutcirca 4,5 tone la hectar pe o suprafaţă de 20.000 de hectare. Omulde afaceri exploatează circa 60.000 de hectare de teren agricol,cea mai mare suprafaţă lucrată de o companie la nivel local.
Autorităţile au anunţat că ponderea grâului panificabil esteaproximativ egală cu a celui furajer. Media de producţie la grâuîn 2010 este de 3 tone/ha, în condiţiile în care micii fermieriscot 2-2,5 tone la hectar, iar cei care investesc în tehnologie,cel puţin 4 tone/ha.
Dacă micii producători nu vor simţi foarte puternic creşterea depreţ şi se vor mulţumi cu un salt de 30 de euro-40 de euro,intermediarii care au capacităţi de depozitare, dar mai alesfilialele giganţilor internaţionali din industria comerţului cucereale, ca Alfred C. Toepfer, Cargill sau Glencore, suntprincipalii beneficiari ai crizei internaţionale pe piaţacerealelor.
Aceştia vor avea profitul garantat anul acesta, spunproducătorii, chiar dacă anul trecut majoritatea au suferitscăderi. Birourile din România ale celor trei mari companii, încare lucrează circa 300 de angajaţi, au făcut anul trecuttranzacţii cu cereale de 584 mil. euro anul trecut, în scădere cu175 mil. euro faţă de 2008.
"Necesarul pentru Egipt, cel mai mare importator de grâu, cu 7,5milioane de tone pe an importate va fi livrat de marile companii caGlencore, Cargill sau Alfred C. Toepfer, pentru că la companiileruseşti nu există garanţia de livrare. Este un paradis pentrufirmele mari situaţia creată. Ele au filiale peste tot unde seproduc cereale, au alternativă dacă unii producători se confruntăcu probleme ca seceta, dar şi informaţia locală, iar când eşti înprima linie poţi accelera preţurile", este de părere SorinVasloban.
Preţul grâului nu dă nici pe departe semne că va stagna.Specialiştii spun că trebuie urmărite şi alte ţări, ca Australiasau Argentina, producători importanţi de cereale, pentru că oeventuală secetă ar putea pune o presiune şi mai mare pe grâu, iarpreţurile ar putea urca semnificativ. " Până acum ne-amconfruntat cu secetă în emisfera nordică. Trebuie să vedem însăcum se vor prezenta Australia şi Argentina, care deja dau semnede secetă. Dacă nu va ploua până la sfârşitul lunii, sunt riscurisă vedem preţul şi mai sus", spune Vasloban.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels