"Ruinele" boom-ului imobiliar sunt încă vizibile în toate zoneleCapitalei. Spre exemplu, în zona străzii Mihai Eminescu din centrulBucureştiului, la o distanţă de mai puţin de 100 de metri unul dealtul, se află două proiecte care ar trebui să cuprindă câteva zecide apartamente de lux: unul este îngheţat complet la stadiul încare au fost construite doar subsolul şi parterul, în timp ce la aldoilea structura a fost ridicată, dar în ultimele 
luni ritmul de construcţie este lent spre deloc.
Primul proiect aparţine firmei Avrig 35, în timp ce al doileaeste realizat de firma Spadevel SRL, controlată de către firmaTiralel Inversiones, înregistrată în Spania, Spadevel având uncontract de creditare de nouă milioane de euro cu Banca Româneascăpentru realizarea ansamblului cu şapte etaje, care arurma
să se numească Edevis.
De ce s-au oprit aceşti investitori?
O explicaţie poate veni din faptul că la o distanţă de maximum200 de metri de aceste proiecte sunt alte patru blocuri de locuinţenoi, pe ai căror pereţi exteriori atârnă anunţuri mari cu privirela apartamente scoase la vânzare. La unul încă se lucrează, în timpce restul sunt finalizate, dar privind la geamurile exterioareapartamentele par mai degrabă goale decât ocupate.
Potrivit datelor din piaţa imobiliară, în prezent sunaproximativ 10.000 de locuinţe în Bucureşti neocupate, unelenevândute deloc, în timp ce altele se află în portofoliul unorinvestitori speculativi.
În condiţiile în care peste 90% din proiectele imobiliare eraurealizate cu ajutorul unor credite bancare, întrebarea este la câtse ridică expunerea băncilor pe proiecte stopate, aflate îninsolvenţă sau chiar în procedură de faliment?
Până în prezent, în presă au apărut doar zece proiecte care daubătăi de cap băncilor, opt de locuinţe şi două centre comerciale,pentru care au fost semnate contracte de credit de circa 230 demilioane de euro. Aproximativ 200 mil. euro din aceşti bani au fostfolosiţi pentru achiziţia unor terenuri sau construcţie şi doar omică parte din sume au fost rambursate, în condiţiile în care, cuexcepţia proiectului My Dream din Pipera, în celelalte proiecte nuau fost livrate locuinţele, astfel încât să poată fi recuperaţibanii din vânzarea apartamentelor.
Câte mai sunt în afară de aceste proiecte? "Consider căaproximativ unul din cinci proiecte de locuinţe are probleme, avândlocuinţe nevandabile şi perspective de cerere a insolvenţei.Băncile nu au tăiat deocamdată craca marilor proiecte, dar nu voravea încotro şi la un moment dat vor începe să taie", apreciazăValentin Ilie, CEO al companiei de consultanţă imobiliară ColdwellBanker Affiliates of Romania.
Extrapolând,ţinând cont de un sold al creditelor pentru construcţii de 5,2 mld.euro în luna aprilie a acestui an, potrivit datelor BNR, băncile arputea avea probleme cu finanţări de
peste un miliard de euro.
În afară de locuinţe, şi în industria centrelor comerciale arputea fi închise alte proiecte până la sfârşitul acestui an, întimp ce băncile ar putea totodată începe executarea firmelor cares-au împrumutat pentru achiziţia unor terenuri pe care nu a maifost realizat nimic.
Ce bănci au cele mai mari expuneri
Doar şase din primele zece bănci de pe piaţa românească,respectiv BCR, BRD, UniCredit, Raiffeisen, Banca Transilvania şiCEC au acordat credite de 2,7 miliarde de euro în imobiliare şiconstrucţii, în timp ce pentru 50 dintre cele mai mari proiecteimobiliare realizate în România au fost acordate împrumuturi cu ovaloare cumulată de 3,5 miliarde de euro, potrivit calculelorZF.
La abundenţa de finanţări acordate pentru proiecte imobiliare aucontribuit în mare măsură şi băncile străine, în special germane şigreceşti, a căror expunere pe piaţa de real estate depăşeşte cuuşurinţă un miliard de euro.
Până la separarea creditelor neperformate de cele care pot firambursate conform unui plan comun, băncile nu vor mai avea acelaşiapetit pentru investiţii imobiliare, indiferent de fezabilitateaproiectului.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
