Sectorul naval are nevoie de investiţii de circa 2,3 miliarde de euro până în 2030, pentru modernizarea a zece porturi, îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre, dar şi finalizarea legăturii directe pe apă între Bucureşti şi Dunăre, se arată în Master Planul General de Transport al României, un document strategic care va sta la baza planificării investiţiilor în transporturi.
Dunărea şi portul Constanţa, cel mai mare port la Marea Neagră, constituie puncte de intrare din şi spre Orientul Mijlociu şi Orientul Îndepărtat, transportul naval fiind unul de importanţă strategică, având în vedere că joacă un rol important în activitatea de comerţ exterior şi tranzit al mărfurilor prin România. Anul trecut au fost transportate pe căile navigabile din ţară circa 27 milioane de tone de mărfuri, în timp ce pe mare s-au transportat 39 de milioane de tone. Dezvoltarea acestui sector ar creşte traficul pentru că, spre exemplu, pe fluviul Rin, care are un sector navigabil de doar 750 de kilometri, se transportă 200 de milioane de tone de marfă.
Cu o reţea deficitară de autostrăzi şi căi ferate, România ar putea să facă din Dunăre principala poartă de acces spre Europa, în condiţiile în care deţine 1.075 de kilometri de fluviu, adică 40% din totalul sectorului navigabil al Dunării şi mai multe porturi fluviale şi maritime, potrivit specialiştilor din domeniu.
Prima investiţie propusă de master plan în sectorul naval, de 207 milioane de euro, este cea în îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre (sectorul comun româno-bulgar). Cu aceşti bani ar trebui să se efectueze lucrări de dragaj al şenalului navigabil în vederea restabilirii unor condiţii mai bune de navigaţie şi să se asigure mentenanţa constantă. Acest sector are o lungime de 585 de kilometri. În prezent există mai multe probleme pe Dunăre care ţin de şenalul navigabil, se mai arată în document. Doar 250 de zile pe an sunt considerate navigabile la adâncime maximă, şapte secţiuni scad în mod regulat sub standardul de 2,5 metri adâncime anual.
