Acum, ferma celor doi este una dintre cele mai mari afaceri dindomeniul producţiei de legume din România, un business de 4 mil.euro anual cu o marjă de profit de 3,5%, scrie revista BUSINESSMagazin.
Florin Stoian a dat Dreptul pe agricultură şi a ales în loculunei cariere de avocat să continue tradiţia de familie, ocupându-sede agricultură, asemenea tatălui şi bunicului său. Dar la un altnivel. A înfiinţat firma Big Land în 2002 şi a ajuns anul trecut lao cifră de afaceri de 4 milioane de euro şi un profit de 140.000 deeuro. Prin comparaţie cu cifrele de vânzări ale unui producător debere, de exemplu, cifrele nu par spectaculoase. Dar pentru a ajungela vânzări de câteva milioane de euro pe an, firma a pompat ani înşir tot profitul în investiţii, şi-a construit depozite şi încarcăzilnic camioane întregi de morcovi, cartofi, ţelină şi altelegume.
"În fiecare zi vin după marfă camioanele care încarcă în jur de20 de tone numai pentru piaţa Obor din Capitală", spune FlorinStoian. Are 34 de ani şi a urmat cursurile Facultăţii de Dreptpentru că tatăl său i-a spus că despre agricultură îl poate învăţael orice. Fiind însă implicat în agricultură alături de tatăl său,a decis că are nevoie de studii cu specializare în domeniu, aşa căs-a înscris la cursurile Facultăţii de Agronomie, ManagementulDezvoltării Rurale.
Tatăl, bunicul şi acum Florin Stoian s-au implicat cu pasiune înagricultură, dovadă şi preferinţa celui mai tânăr de a lucra îndomeniu în locul unui cabinet avocaţial. Familia cultiva încă dedinainte de 1989 roşii, ardei şi vinete pe 3.000 mp pe care îiaveau în proprietate, iar odată cu împroprietărirea le-a fost uşorsă aleagă ce au de făcut cu terenul. Mai cu seamă că zona dinConstanţa este recunoscută pentru culturile de acest tip. Aşa că aucultivat şi mai multe legume, iar "în 1994 am avut vânzări grozave,pentru că am cultivat varză, mai bună calitativ decât ce era înpieţe la acea vreme", îşi aminteşte cu plăcere Florin Stoian, careatunci era licean.
Cu banii câştigaţi din recolta acelui an, tatăl său a luatprimul tractor, "un Universal 650 nou pe care l-am cumpărat cu ungeamantan de bani, tot profitul după un an întreg de muncă". Celmai tânăr dintre Stoiani îşi aminteşte uşor amuzat acum că în urmăcu 16 ani, cu tractorul cel nou şi o remorcă împrumutată, tatăl săus-a dus să cumpere cartofii de sămânţă din Buzău.
Hectar după hectar prin achiziţii de lavecini
An după an, familia Stoian şi-a crescut suprafaţa de terencumpărând de la vecini. "Probabil şi anul acesta vom cumpăra în jurde 100 de hectare, pentru că un vecin agricultor a dat faliment"; eo investiţie pentru care ar fi nevoie de un buget între 250.000 şi500.000 de euro, dat fiind că preţurile la teren se plasează între25 şi 50 de euro cenţi. Familia a ajuns acum să aibă în proprietate300 de hectare şi să lucreze în arendă alte 500. Cu 800 de hectarede teren cultivat, Stoian tatăl şi fiul au una dintre cele mai mariafaceri din domeniul producţiei de legume din ţară. "Anul trecut aufost cultivate doar 2.500 ha cu legume, în timp ce în ultimul an decomunism suprafaţa totală era de 100.000 de ha", declară AdrianRădulescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şiDezvoltării Rurale.
Din toate cele 800 de hectare de teren lucrate de familiaStoian, jumătate sunt cultivate cu legume, având "o ofertă foartevariată, pentru că vrem ca la noi să găsească clienţii tot cedoresc, să nu mai meargă şi în altă parte". Ferma Stoian producetoate legumele cu tradiţie de consum în România - morcov, ceapă,ţelină, cartofi, păstârnac. A înfiinţat firma Big Land în 2002 casă poată lucra cu facturi - "înainte prestam servicii în regim depersoană fizică", îşi aminteşte antreprenorul. Primul depozit afost construit în 2005, prin finanţare proprie şi credit bancar,investiţia totală fiind de un milion de euro. În acelaşi an acumpărat utilaje la mâna a doua din Olanda.
În urmă cu doi ani, firma a ridicat al doilea depozit, cufonduri SAPARD, valoarea proiectului fiind de 1,2 milioane de euro;printr-un alt proiect, de 600.000 de euro, au fost luate alteutilaje. Stoian vorbeşte cu mare mândrie de depozite şi în ochiiunui neavizat ar putea părea puţin straniu. Totuşi, aceste depozitesunt exact piatra de încercare pentru un agricultor. Oricât de marear fi recolta, oricât de bune legumele, atât timp cât ele nu pot fitrimise către magazine regulat, pe toată perioada anului,agricultorul nu poate susţine un contract.
Secretarul de stat Adrian Rădulescu punctează că aproape niciunagricultor din domeniul producerii de fructe şi legume nu a înţelesimportanţa unui depozit. "Pentru a lucra cu reţelele de magazine,de exemplu, producătorii trebuie să asigure constant livrări demarfă la anumite standarde, lucru care nu se poate face fărădepozite", spune Rădulescu. "Eu am fost şi sunt un critic alreţelelor de magazine, dar trebuie să recunoaştem că avem şi noiproblemele noastre", adaugă el: în primul rând, agricultoriitrebuie să-şi schimbe dramatic mentalitatea, în sensul că "nu semai poate cu «las' că merge şi aşa»." Rădulescu dă ca pildă faptulcă unii agricultori încearcă şi acum să dea ţepe clienţilor, punândde exemplu pământ sau pietre în mijlocul sacilor cu cartofi, ca săatârne mai greu la cântar.
Faţă de alte afaceri în care antreprenorii s-au grăbit să-şi iaautoturisme ca să-şi etaleze poziţia socială, familia Stoian apreferat o altă tactică. Până şi birourile au fost trecute la urmalistei de priorităţi:
"Abia în 2008 ne-am construit şi birourile, în clădirea celuide-al doilea depozit. Până atunci lucram şapte oameni într-oîncăpere". Acum, firma are 28 de angajaţi permanenţi şi 40 delucrători sezonieri cu contract. Din zecile de mii de tone delegume pe care le produce Big Land, pentru o parte din producţia demorcovi a încheiat un parteneriat cu reţeaua de hipermarketuriCarrefour, prin programul "Filiera calităţii Carrefour" sub marcaomonimă. Morcovii vânduţi sub acest nume se adaugă produselorvândute sub marca Ferma Stoian - Legume Româneşti, iar firma seangajează să fie nu doar furnizor, ci să şi livreze morcovii lastandarde de calitate precise şi cu supervizarea retailerului întoate fazele - de la însămânţare, fertilizare şi până la depozitareşi transport.
"Am stabilit un caiet de sarcini care trebuie respectate încultura morcovului", spune Monica Coliu, director produse proaspeteal Carrefour, cea mai mare reţea de hipermarketuri de pe piaţă înfuncţie de cifra de afaceri (1,1 miliarde de euro în 2009). Este altreilea parteneriat de acest fel, după cele încheiate cu firmaMarex pentru carnea de porc şi cu Romavet pentru păstrăvproaspăt.
Contract pentru 600 de tone de morcovi cuCarrefour
Prin noul contract, Big Land ar urma să vândă anual prinintermediul Carrefour 600 de tone de morcovi. "Preţul la raft nu vafi mai mare decât pentru alte sortimente de morcovi", spune Coliu,deşi costurile de producţie sunt mai mari faţă de celelalte culturiproduse de Big Land, prin prisma analizelor suplimentare pe caretrebuie să le facă.
Carrefour are un cuvânt de spus în alegerea sortimentelor demorcovi ce urmează să fie plantaţi, are cerinţe stricte de calitatepe parcursul întregului proces - de la cultură, recoltare, ambalare(pungi de 1 kg) şi până la tot procesul de depozitare şi livrare.Spre exemplu, Carrefour supervizează procesele de fertilizare asolului, conservarea fără tratament după recoltare şi rotireaculturilor, morcovii neputând fi cultivaţi doi ani consecutiv înacelaşi spaţiu.
Criza şi-a spus destul de puţin cuvântul în afacereaagricultorilor - "cel mai probabil, anul acesta o să avem o cifrăde afaceri similară celei de anul trecut", spune Florin Stoian -dar alţi factori au fost potrivnici. Pe de o parte, ploile dinprimăvară au afectat culturile, fiind prea abundente; apoi a fost ovară secetoasă şi a trebuit să irige culturile, iar costurile auexplodat. Societatea se alimentează cu apă din circuitul destinatconsumului pentru oraşul Constanţa, iar pe vreme de vară apometrele"vâjâie". Ca urmare, facturile sunt "de ordinul miliardelor de leivechi". Explicaţia e că totul creşte sub cerul liber, în culturi decâmp, fără sere - "pentru că încălzirea serelor este foarte scumpă,iar eu nu pot avea preţuri competitive, când agricultorii ungaridin Szeged au culturile pe un teren plasat deasupra unui lacsubteran termal".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
