Companii

Nimeni nu vine într-un oraş pentru clădiri, drumuri sau parcuri. Oamenii sunt atraşi de oameni

O viziune diferită asupra urbanismului. Nimeni nu vine într-un oraş pentru clădiri, drumuri sau parcuri. Oamenii sunt atraşi de oameni

Christopher Choa, arhitect, vicepreşedinte AECOM: Nu există niciun oraş finalizat. Toate sunt în diferite procese de evoluţie. Chiar şi despre New York se spune că va fi un oraş foarte frumos când va fi gata.

Autor: Cristi Moga

24.02.2012, 00:05 4324

Cu toate acestea, arhitectul afirmă că oraşele nu se dezvoltă datorită clădirilor, ci a oamenilor educaţi, activi, care pot atrage alţi oameni, investiţii şi prosperitate. Bucu­reştiul este un oraş "on the edge" (pe muchie), care poate deveni un hub regional sau poate, la fel de bine, eşua, afirmă Choa într-un interviu pentru ZF.

Choa spune că a venit în Bucureşti la invitaţia reprezentanţilor Primăriei Capitalei, ca urmare a unei recomandări făcute de primarul New Yorkului, Michael Bloomberg, cu ocazia vizitei lui Sorin Oprescu în Statele Unite de la sfârşitul anului trecut.

Arhitectul newyorkez, care lucrează în Londra, inclusiv la satul olimpic care va găzdui Olimpiada de vară din acest an, spune că ima­ginea sa despre Bucureşti era suprapusă cu cea a unei mătuşi românce, pe care o consideră fascinantă. La faţa locului, lucrurile nu mai par atât de încântătoare, cu atât mai mult cu cât vizita în Bucureşti vine după cele mai grele trei săptămâni de iarnă din oraş din ultimii ani, care au lăsat nămeţi gri de doi metri pe străzi, "patinoare" improvizate pe trotuare şi au îngreunat şi mai mult traficul rutier.

"Nu există niciun oraş finalizat. Toate sunt în diferite procese de evoluţie. Chiar şi despre New York se spune că va fi un oraş foarte frumos când va fi gata. Sunt multe lucruri de modificat în Bucureşti, dar sunt şi multe părţi interesante din toate perioadele, inclusiv din comunism", spune Choa, pe una dintre terasele ferite de ger din centrul vechi al Capitalei.

După ce a admirat coridorul care face legătura între zona de nord şi centrul Capitalei, americanul a remarcat zăpezile de pe marginea străzilor şi aglomeraţia din trafic, printre cele mai mari din oraşele care pot fi considerate în "lumea civilizată".

"Am văzut coridorul de la cele două aeroporturi către centrul oraşului, Gara de Nord, centrul istoric, am fost în cartiere unde am văzut blocurile comuniste şi rezultatele programului de reabilitare. Ca arhitect, te uiţi la diverse lucruri precum traficul, îmbinările între cartiere sau felul în care îşi parchează oamenii maşinile. Bucureştiul este un oraş care se confruntă cu zăpada, ca Moscova sau New Yorkul, dar în aceste oraşe autorităţile sunt mult mai bine pregătite pentru a scoate zăpada din oraş. Regulile de parcare sunt foarte stricte în New York, nu ai voie să-ţi laşi maşina pe străzi chiar dacă a nins puternic. În Bucureşti însă, evenimente minore pot avea consecinţe importante, deşi oraşul are o distribuţie destul de bună a străzilor."

Străzi multe înseamnă trafic

Choa spune că traficul din Bucureşti nu poate fi justificat de densitatea populaţiei, circa 7.000 de locuitori pe kilometrul pătrat, şi arată că în Londra sunt 10.000 de rezidenţi pe kilometru pătrat, în timp ce în Manhattan densitatea este de aproape trei ori mai mare ca în Bucureşti: 20.000 de oameni pe kilometru pătrat. Eficientizarea şi extinderea transportului public ar trebui să fie o prioritate cel puţin la fel de importantă ca dezvoltarea infrastructurii rutiere.

"Ceea ce poate părea un avantaj, şi anume procentajul ridicat de maşini la numărul de locuitori, poate deveni un pericol dacă nu oferi şi alte posibilităţi de transport. Este important să îmbunătăţeşti infrastructura rutieră, dar trebuie să oferi şi alte căi atractive de deplasare. În Manhattan sau Paris, care au o densitate mai ridicată decât a Bucureştiului, nu este atât de important să deţii o maşină. Te poţi deplasa cu metroul aproape oriunde."

Omul sfinţeşte oraşul, dar şi restaurantul

Viaţa într-o comunitate urbană este influenţată major de administraţie şi de nivelul de dezvoltare a infrastructurii, dar acestea nu aduc "vitalitatea urbană" care au făcut din Amsterdam sau Praga oraşe care atrag milioane de turişti.

"Este necesară o anumită vitalitate urbană: oamenii trebuie să se identifice cu oraşul lor, cu cartierul lor. Nimeni nu vine într-un oraş pentru clădiri, drumuri sau parcuri. Acestea pot fi un instrument, un cârlig. Oamenii sunt însă atraşi de oameni, iar dovada o poţi vedea şi la un restaurant: când te uiţi la un restaurant plin şi la unul gol pe care îl alegi? În mod natural, pe cel plin. Mulţimea prezentă acolo creditează acel loc. La fel este şi cu oraşele", spune Choa.

Datorită faptului că Bucureştiul este cel mai important centru universitar al ţării, există o oarecare vitalitate în oraş, atât în ceea ce priveşte restaurantele şi pub-urile, cât şi piaţa imo­biliară, segmentul închirierilor fiind influenţat puternic de începerea, respectiv sfârşitul anului universitar.

"Oamenii tineri sunt foarte importanţi. Contează foarte mult să ai universităţi bune, deoarece studenţii aduc bani şi viaţă într-un oraş. Aceştia atrag investiţii în baruri şi restaurante şi fac oraşul un loc distinct, care poate atrage investiţii şi oameni cu bani. În urmă cu 20 de ani Londra era un loc foarte plictisitor, dar între timp calitatea vieţii s-a schimbat, iar un astfel de oraş devine mai rezistent şi în criză, când tendinţa oamenilor este să migreze spre oraşele mai mari, mai puternice", spune şi Andrew Jones, managing director al AECOM Marea Britanie.

Restaurantul, simbol al antreprenoriatului

El spune că în centrul istoric din Bucureşti ar fi necesare mai multe locuinţe şi spaţii de cumpărături, precum şi restaurante bune şi este mai important "ce se întâmplă într-o clădire decât felul cum arată din exterior".

"Primarul Bloomberg s-a lăudat că în timpul mandatului său numărul de restaurante din New York s-a dublat. Teoretic, nu este meritul lui pentru acest lucru. Pe de altă parte însă, asta înseamnă că a făcut oraşul mai atractiv, au venit mai mulţi oameni. Restaurantul poate fi considerat un simbol al antreprenoriatului", completează şi Choa.

Serviciile hoteliere sau de transport pot fi de asemenea experienţe care te pot determina să te întorci sau nu într-un oraş, cu atât mai mult cu cât la nivelul Europei distanţele dintre oraşe sunt apropiate, luând în calcul o călătorie cu avionul.

"Distanţele aeriene sunt aceleaşi până la Sofia, Bucureşti sau Belgrad, motiv pentru care elemente care pot părea mai puţin importante, precum experienţa din taxi sau condiţiile din hotel pot face diferenţa", mai spune Jones.

Care este în aceste condiţii concluzia trasă după două zile petrecute în Bucureşti, un oraş cu aspiraţii de capitală a sud-estului Europei?

"Bucureştiul are oasele şi cultura necesară să devină un oraş de succes, un hub regional, dar trebuie să se conecteze la restul oraşelor. În globalizare, oraşele devin mai importante ca naţiunile. Bucureştiul trebuie să devină un oraş competitiv care să îşi găsească locul în lanţul de aprovizionare mondial."

Cine este AECOM

AECOM este o companie globală cu 45.000 de angajaţi şi venituri de 8,1 miliarde de dolari în 2011 din proiectare şi consultanţă oferită în cadrul unor proiecte de dezvoltare imobiliară, urbanism, transport, mediu, energie sau apă.

Compania a fost implicată în reproiectarea zonei centrale a oraşului Washington, în realizarea masterplanului pentru regenerarea centrului oraşului Doha sau în crearea proiectului arhitectural pentru satul olimpic din Londra, unde în vara acestui an va avea loc o nouă ediţie a Olimpiadei de vară.

Compania este prezentă de mai mulţi ani şi în România, iar, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor Publice, veniturile realizate de firma AECOM Ingineria s-au ridicat în 2010 la circa 2 mil. euro, în scădere puternică faţă de rezultatul din 2009: 5,3 mil. euro.

Printre proiectele locale în care firma a fost implicată se numără supervizarea procesului de reabilitare a centrului istoric al oraşului Botoşani şi a Pieţei Unirii din Focşani, servicii de project şi cost management pentru proiecte imobiliare ca Galleria Arad, City Mall sau Cefin Logistic Park sau proiectarea tronsoanelor viitoarei autostrăzi Lugoj - Sibiu.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO