Opt ani de la începutul crizei. Cum a evoluat România în 15 indicatori: Dacă numărul de supermarketuri şi de clădiri de birouri s-a triplat şi dublat, numărul de joburi este mai mic. Factura la energie a crescut cu 40%, dar o doză de Cola a scăzut cu 16%

Indicele BET este în jurul nivelului de 7.000 puncte, o apreciere de 45% faţă de 15 septembrie 2008, însă încă în spate cu 35% faţă de valoarea din iulie 2007. Bursa americană a crescut cu aproa­pe 70% comparativ cu momentul Lehman Brothers, în timp ce indicele german DAX a crescut cu 39%, iar piaţa de capital britanică a înregistrat un avans de 24%.

Companiile au încheiat restructu­rările, iar numărul de salariaţi din eco­nomie se apropie din nou de pragul de 4,8 milioane de oameni, însă creş­terea cu 40% a salariului mediu net tot nu a ajutat economia locală să scoată capul de la coada clasamentului Uniunii Europene. Cu toate acestea, angajaţii din serviciile IT, asigurări, in­dustria grea, extracţia petrolului, sec­torul ban­car şi serviciile anexe extrac­ţiei au ajuns la salarii medii lunare de peste 1.000 de euro. Ei sunt însă doar 170.000 de oameni, adică 4% din efectivul total al salariaţilor din Ro­mâ­nia, iar pentru dezvoltarea economică ponderea lor ar trebui să crească. În 2008, în România vânzările de te­lefoane inteligente abia treceau de 100.000 de unităţi, iar anul acesta estimările arată o piaţă de 4,2 milioane de unităţi. Pentru generaţiile care cumpără astfel de telefoane s-au dezvoltat şi zecile de turnuri de birouri din Pipera, Barbu Văcărescu sau Cotroceni. Doar în Capitală s-au construit clădiri de birouri care pot să „găzduiască“  270.000 de angajaţi, iar parterul lor este „rezervat“ de marile lanţuri de retail, cele care nu s-au uitat la indicatorii crizei şi au pompat sute de milioane de euro în extindere.

Nu toate pieţele au recuperat însă tot ce au pierdut în criză. Vânzările de maşini noi, deşi pe plus în ultimii ani, nu reuşesc încă să se apropie de nivelul record din 2008.

Cum a evoluat România. Cine a avut de crescut şi-a văzut de drum: zeci de turnuri de birouri, explozie în tehnologie şi luptă aprigă pentru portofelul de cumpărături

Companiile au încheiat res­truc­turările, iar numărul de sala­riaţi din economie se apropie din nou de pragul de 4,8 mi­lioa­ne de oameni, însă creş­terea cu 40% a salariului mediu net tot nu a ajutat economia locală să scoată capul de la coada clasamentului Uniunii Euro­pene.

Cu toate acestea angajaţii din serviciile IT, asigurări, industria grea, extracţia petrolului, sectorul bancar şi serviciile anexe extracţiei au ajuns la salarii medii lunare de peste 1.000 de euro pe lună. Ei sunt însă doar 170.000 de oameni, adică 4% din efectivul total al salariaţilor din România, iar pentru dezvoltarea eco­nomică ponderea lor ar trebui să crească.

Produsul Intern Brut al României era de 139,7 mld. euro în 2008, iar în acest an ar putea să ajungă la 169,9 mld. euro. Eco­no­mia a fost pe o pantă ascendentă din 1999 timp de nouă ani consecutiv, oprindu-se brusc în 2009, odată cu propagarea mon­dială a crizei financiare. Dacă în 2008 PIB-ul creş­tea cu 8,5%, în 2016 ritmul de creştere ar putea să ajungă la 4,2%, potrivit esti­mă­rilor oficiale, sau chiar peste acest nivel. După un declin de 7,1% în 2009 şi o scădere de 0,8% în 2010, economia a revenit pe creş­tere.

Pentru multe sectoare din economie creş­terea se vede şi pe pieţe, în bugetele ro­mânilor, în transformarea radicală a unor industrii. În 2008, în România vânzările de telefoane inteligente abia treceau de 100.000 de unităţi, iar anul acesta estimările arată o piaţă de 4,2 milioane de unităţi. Pentru generaţiile care cumpără astfel de telefoane s-au dezvoltat şi zecile de turnuri de birouri din Pipera, Barbu-Văcărescu sau Co­troceni. Doar în Capitală s-au construit clă­diri de birouri care pot să „găzduiască“  270.000 de angajaţi, iar parterul lor este „re­zervat“ de marile lanţuri de retail, cele care nu s-au uitat la indicatorii crizei şi au pom­pat sute de milioane de euro în extindere.

Faţă de nivelul de la începutul crizei leul este în continuare depreciat. Cursul leu-euro înregistrează o creştere de circa 13% comparativ cu finalul anului 2008. La nivelul cursului mediu se observă o creştere de peste 20% în 2016 faţă de 2008. Vârful is­to­ric de peste 4,6 lei a fost atins în vara anului 2012, pe fondul unei crize politice interne care s-a suprapus cu tensiunile financiare din zona euro. În ultima perioadă cursul a oscilat în jurul nivelului de 4,45 lei/euro.

Nu toate pieţele au recuperat însă tot ce au pierdut în criză. Vânzările de maşini noi, deşi pe plus în ultimii ani, nu reuşesc încă să se apropie de nivelul record din 2008, când cre­ditul de consum făcea jocurile în eco­nomie, iar dealerii auto se bucurau de marje de profit cu care nu s-au mai întâlnit de atunci.

Criza a şters zeci de mii de joburi, a lovit cu putere peste 100.000 de companii care au intrat în insolvenţă şi au făcut ca România să fie campioana regiunii la un indicator mai puţin „dorit“.

Lipsa finanţărilor a închis fabrici şi nu a pus nimic în loc în producţie, dar a născut o generaţie de corporatişti pe care se bat acum toţi dezvoltatorii de birouri. Inves­ti­ţiile străine s-au prăbuşit, iar revenirea de 20% din ultimul an tot nu aduce prea mult oxi­gen în economie, mai ales că numărul de com­panii noi înfiinţate de capitalul străin este la cel mai redus nivel din ultimii cincis­prezece ani.

Consumul creşte însă susţinut de reducerea TVA la alimente de anul trecut, exporturile sunt încă pe plus susţinute de nucleul marilor companii din sectorul auto, astfel că estimările de creştere economică de 5% în acest an par mai aproape de a fi realizate. România 5% a fost un proiect pe care ZF l-a pus pe piaţă în urmă cu doi ani şi care a arătat unde suntem şi unde vrem să ajungem.