Peste 53.000 de studenţi români au plecat la studii în străinătate prin intermediul programului internaţional de educaţie Erasmus din anul 1998 şi până în prezent, potrivit informaţiilor transmise pentru ZF de Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale (ANPCDEFP). Majoritatea tinerilor pleacă la studii în străinătate pentru o jumătate de an, iar valoarea burselor pe care aceştia le primesc variază între 150 şi 500 de euro pe lună, în funcţie de ţara aleasă.
Destinanţiile pentru care au optat cei mai mulţi dintre tinerii români care şi-au dorit să se pregătească în afara graniţelor de-a lungul timpului sunt Franţa, Spania şi Germania.
România se numără însă printre ţările cu cei mai puţini studenţi plecaţi la studii prin intermediul Erasmus, spaniolii, francezii, germanii şi italienii fiind naţionalităţile cu cel mai mare „apetit” pentru studiul în străinătate.
„Beneficiile unei astfel de experienţe se văd atât în plan personal, cât şi din punct de vedere profesional. Am învăţat să gătesc mâncăruri specifice unor altor culturi, pentru că am stat într-o casă alături de alţi patru studenţi din diferite ţări, cu care încă păstrez legătura, spre exemplu. Iar din punct de vedere profesional, datorită unui curs de relaţii internaţionale urmat acolo am decis să mă înscriu la Institutul Diplomatic Român pentru a îmi continua studiile în politică externă”, spune Corina Dospinoiu, 23 de ani, studentă în primul an la masterul de public sector management din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti (SNSPA). Ea a fost plecată în 2012 timp de jumătate de an în oraşul Tilburg (Olanda) prin intermediul programului Erasmus şi spune că experienţă i-a oferit o altă perspectivă asupra sistemului de învăţământ din România şi, în special, asupra metodelor de predare.
„Am locuit destul de mult timp în alte ţări datorită sportului, dar România a fost şi va fi întodeauna «acasă» şi cred că este o ţară cu foarte mult potenţial. Dar sunt şi extrem de multe lucruri care nu funcţionează precum ar trebui, printre care şi sistemul de învăţământ. Acesta se bazează aproape în totalitate pe memorare, suntem experţi în asta, dar foarte slab pregătiţi atunci când trebuie să gândim, să creăm, să analizăm şi să aplicăm”, explică ea. Spre exemplu, la cursurile de la facultate, în timpul petrecut în ţară, Corina precizează că profesorul dictează câte două ore, timp în care studenţii îşi iau notiţe, dar nu reţin foarte mult în aşa fel încât să aplice în practică cele predate. Pe de altă parte, în Olanda, teoria se citea acasă, înainte de fiecare curs şi era apoi prezentată de profesor în 10-15 minute la clasă pentru ca restul cursului acesta să poată răspunde nelămuririlor studenţilor şi să lucreze pe baza unor studii de caz.
„Materia parcursă într-un singur curs de nici două ore acolo se traducea în 4-5 cursuri de două ore la o facultate din România. Nu am întâlnit nici un coleg care să nu citească teoria obligatorie şi cea opţională înainte de a veni la curs. Probabil ţine de mentalitate, dar diferenţele la nivel de rezultate sunt foarte vizibile”, mai spune Corina.
În Grecia însă, Nicoleta Oniga, şi ea absolventă de SNSPA, spune că sistemul de învăţământ funcţionează după aceleaşi principii ca cel din România, dar că experienţa Erasmus în sine a ajutat-o să îşi exerseze cunoştinţele de limbă engleză.
„Nu aş putea spune că există dezavantaje ale programului pentru că ai şansa să te dezvolţi într-o societate diferită, să înveţi lucruri noi şi din punct de vedere financiar bursa a acoperit aproximativ 80%-90% din cheltuieli”, explică Nicoleta.
Pe de altă parte, Corina Dospinoiu precizează că, pe lângă lipsa confortului de acasă, dorul de familie şi neşansa (în unele cazuri) de a locui cu oameni cu care nu te înţelegi, cel mai mare dezavantaj al experienţei sale a fost valoarea prea mică a bursei raportată la cheltuieli.
„Bursa mea lunară era de 325 de euro, iar pe chirie dădeam 320 de euro. Şi la cheltuielile totale se adunau încă vreo 600 de euro pentru mâncare, transport, manuale, pe care cred că am dat vreo 200-300 de euro, călătorii, haine, etc. Bine, mi-am şi ales să plec într-o ţară foarte «scumpă» din toate punctele de vedere. În general, bursa Erasmus este rezonabilă, dar depinde de ţara în care alegi să mergi, de stitul de viaţă şi de cât de econom eşti. Oricum, o astfel de experienţă te educă din multe puncte de vedere şi, în final, acesta este şi scopul programului”, adaugă Corina.
În ultimii cinci ani, România a primit din partea Uniunii Europene peste 61 de milioane de euro pentru programul Erasmus şi în perioada 2009-2012, în ţară, au ales să studieze şi străini (mai mult de 3.700 de tineri).
În medie, bursa primită de studenţii români care au plecat prin intermediul Erasmus la studii în alte ţări a fost de peste 400 de euro, aceasta majorându-se de la an la an până la 462 de euro net pe lună (în anul 2012), potrivit datelor de la Comisia Europeană.
Programul Erasmus a fost lansat în anul 1987 şi a început să fie implementat în România din anul 1998.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
